Linkuri accesibilitate

Zilele libertății presei în R.Moldova


Harta libertății presei desenată de Freedom House, 1 mai 2014

Harta libertății presei desenată de Freedom House, 1 mai 2014

Freedom House: R. Moldova a rămas în categoria ţărilor cu o presă „parţial liberă”.


Cu prilejul marcării Zilelor Libertăţii Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Presei Independente au prezentat Memoriul privind libertatea presei în perioada 3 mai 2013-3 mai 2014. Experţii media au ajuns la concluzia că nivelul de libertate a presei nu s-a îmbunătăţit în ultimul an, inclusiv pentru că nu au fost eliminate lacunele existente în legislaţie şi nu au fost adoptate măsurile care ar permite să fie cunoscuţi proprietarii de media. Aceeaşi apreciere a stării presei a fost făcută şi de Organizaţia Internaţională Freedom House, în raportul căreia Republica Moldova a rămas ca şi anul trecut în categoria ţărilor cu o presă „parţial Liberă”. Mai multe detalii aflăm din relatarea semnată de Tamara Grejdeanu:

Văzută în retrospectivă, lista situaţiilor care pot caracteriza condiţia presei cuprinde cazuri de agresare verbală a jurnaliştilor, de limitare a accesului lor la evenimente şi informaţii de interes public. O bilă neagră pentru autorităţi au dat experţii şi pentru excluderea mai multor posturi din grilele de programe ale unor reţele de televiziuni prin cablu, dar anulată sub presiunea societăţii civile.

Nadine Gogu, directoarea Centrului Pentru Jurnalism Independent constată că deşi au fost înregistrate mai multe proiecte legislative necesare pentru dezvoltarea presei, între care cel de modificare al Codului Audiovizualului, deocamdată votul politic întârzie:

„Ar trebui să fie adoptat acest proiect de lege prin care ar fi modificat codul audiovizualului astfel încât CCA să aibă mai multe pârghii de influenţă, să poată să aplice şi sancţiuni în cazul în care radiodifuzorii nu vor anunţa care sunt proprietarii lor. În cazul în care ajungem în toamnă în alegeri parlamentare şi vom avea marea majoritate a presei concentrate în mâinile unui anumit proprietar care va veni cu o politică editorială unică, deci aici este marele pericol că publicul, alegătorul va fi mai mult dezinformat decât informat.”

Specialiştii media consideră că pentru a-şi putea îndeplini misiunea şi să fie într-adevăr autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului, CCA- ul trebuie să fie depolitizat. Membrii consiliului şi-au atras critici mai ales după ce au retras licenţa de emisie a postului de televiziune NIT, pentru propagandă politică. Acest caz a fost obiectul mai multor declaraţii de îngrijorare din partea oficialilor europeni şi americani iar foşti angajaţi au mers să-şi caute dreptate la CEDO.

Chiar dacă decizia a fost justificată, pentru a nu fi bănuit în continuare de partizanat politic, consiliului trebuie să aplice sancţiuni şi în cazul altor radiodifuzori, având suficient material justificator, sugerează Vasile State, directorul Asociaţiei Presei Electronice din Moldova:

„Cel puţin în momentul de faţă noi încă nu am reuşit să avem un Consiliu Coordonator sută la sută independent de influenţele politice. Consiliul Coordonator ar trebui să ia deciziile în baza unor monitorizări, în temeiul unor cercetări pe domeniu în care să se constate derapajele de la normele deontologice, încălcări ale normelor legislaţiei, parte a unui proces care ar cuprinde mai multe televiziuni, atunci nu ar exista atâtea critici.”

Memoriul privind libertatea presei face referire şi la iniţiativele autorităţilor care ar contravine libertăţii de exprimare, printre care intenţia de reincriminare a calomniei şi de reglementare a conţinutului de pe Internet.

Recent, în regiunea transnistreană unde legea respectată de radiodifuzorii din dreapta Nistrului nu are nici o valoare, au fost închise peste 10 publicaţii de presă online, fără vreo decizie judecătorească şi fără vreo reacţie de protest din partea proprietarilor. Luiza Doroşenco, directoarea Centrului Media din Tiraspol spune că cea mai bună recomandare pentru publicul din regiune este să se informeze din mai multe surse întrucât în stânga Nistrului regiune cenzura şi autocenzura sunt la ele acasă iar spaţiul informaţional este strict controlat de autorităţi:

„Jurnaliştii sunt nevoiţi să se autocenzureze atunci când se expun, gândesc şi aleg subiectele pentru materiale, sau redacţia este cea care îi limitează în exprimare. Fiecare instituţie de presă are politica sa redacţională şi dacă munca jurnalistului nu corespunde acestor cerinţe, materialul nu este dat pe post, o dată, de două ori, după care jurnalistul este rugat să plece. Angajarea pentru un jurnalist aici nu este deloc uşoară, se poate întâmpla să fie ordine neoficiale ca un anumit jurnalist să nu fie acceptat la muncă.

În această săptămână dedicată zilelor libertăţii presei, organizaţiile media intenţionează să le amintească autorităţilor despre o altă problemă cu care se confruntă săptămânal jurnaliştii, de când sunt nevoiţi să urmărească şedinţele parlamentului într-o încăpere amenajată separat. Cu această ocazie ba fi organizat un flashmob în faţa parlamentului, în adresa căruia va fi trimisă şi o petiţie.

XS
SM
MD
LG