Linkuri accesibilitate

Iolanda Bădiliță în dialog cu secretarul general al Consiliului Europei



Consiliul Europei este cea mai mare organizație pan-europeană care promovează drepturile omului, toate cele 47 de state membre (Moldova, din 1995) fiind semnatare ale Convenției pentru Apărarea Drepturile Omului, document în baza căruia cetățenii își pot trimite guvernele în fața instanțelor de judecată CEDO (Curtea Europeana pentru Drepturile Omului) dacă le-au fost violate. Organizația, condusă de un secretar general, al carei organ executiv este Comitetul de miniștri (alcătuit din cei 47 de miniștri de externe ai țărilor membre) și a cărei structură legislativă este Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (parlamentari din țările membre care se reunesc in sesiuni organizate de 4 ori pe an) aniversează astăzi 65 de ani de la înființare. Convențiile si cartele elaborate de Consiliul Europei, de la Convenția pentru lupta împotriva corupției la Carta pentru drepturi sociale sau cea pentru protecție a minorităților, au schimbat total fața Europei.Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, explică actualele provocări ale organizației, mai ales pe fondul evenimentelor din Ucraina. Un interviu de Iolanda Bădiliță.

Europa Liberă: Dle Secretar General, Consiliul Europei a fost creeat acum 65 de ani, ca o lecție învățată de Europa după ce a traversat traumatizanta experiență a războiului. Între timp însă, se pare că Europa intră intr-o nouă epocă a războiului rece. Care sunt actualele provocări cărora instituția trebuie să le facă față, câtă vreme toate convențiile pe care le promovează, si pe care statele membre le semnează în calitate de membre, nu mai reprezintă, se pare, o garanție pentru chestiuni fundamentale ca integritatea teritorială, de pildă ?

Thorbjørn Jagland: ,,Într-o oarecare măsură ceea ce spuneți este adevărat. Însă trebuie, de asemenea, să ne uităm la realizările europene din acești ani. Consiliul Europei se confruntă cu noi provocari. Dacă este să vorbim de criza din Ucraina, totul a început pe fondul lipsei domniei legii si a controlului puterilor in stat, care au dus la corupție sistemică, abuz de putere, și care au determinat lumea să se revolte. Apoi, ceea ce s-a întâmplat (n.a. aparitia Maidanului, îndepărtarea fostului presedinte Ianukovici) a fost folosit de Rusia ca pretext pentru anexarea Crimeii. Aceasta arată cât de importantă este Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și ca statele membre să respecte standardele impuse de această convenție. Daca lucrurile continua asa, si Conventia nu este respectata, am putea avea și alte crize similare in Europa.’’

Europa Liberă: Tocmai ce ați revenit de la Donețk unde ați negociat cu succes cu militanții pro-ruși eliberarea monitorilor OSCE. Cum au decurs negocierile ? Care a fost argumentul cel mai convingător?

Thorbjørn Jagland: ,,Faptul ca ne-a fost alături dl Lukin (n.a. Vladimir Lukin, fostul Ombudsman pentru drepturile omului din Rusia) a fost un avantaj. Este o persoană foarte respectată în Federația Rusă, este un militant pentru drepturile omului și, în același timp, are contacte foarte bune la cel mai înalt nivel in Kremlin. A contat faptul că dl Lukin a putut transmite mesajul nostru celor care dețineau ostatecii, dar și că dna Angela Merkel, cancelarul german, l-a sunat personal pe președintele Putin. A fost așadar, o acțiune de presiune politică comună care s-a soldat cu acțiunea dlui Putin.’’

Europa Liberă: Vă aflați la Viena unde are loc ceremonia de predare a președinției rotative a Comitetului de Miniștri de la Austria către Azerbaijan. Cu această ocazie veți prezenta și ultimul Dvs raport cu privire la situația statului de drept și a drepturilor omului in Europa și veți dezbate impreuna cu lideri europeni (între care si șeful diplomației de la Moscova, dl Sergei Lavrov) situația din Ucraina. Cu ce rezultate, credeti ?

Thorbjørn Jagland: ,,Criza din Ucraina a dus la o profundă criză europeană. Asta trebuie spus. În momentul acesta există trei trenduri majore pe care le cunoaște societatea europenă: pe de o parte, există state membre in Europa unde controlul puterii este slab, unde justiția nu este independentă si unde mass media nu este liberă. Nu există o împărțire geografică a acestor probleme, o impartire pe tari, dar într-o oarecare măsură aproape in fiecare țară putem gasi astfel de probleme, a căror consecință nu este alta decât corupția si abuzul de putere, așa cum am putut vedea in Ucraina. Un al doilea trend este criza economică. Măsurile de austeritate luate de statele aflate in criza au știrbit drepturile umane, drepturile sociale. Al treilea trend este discriminarea crescândă a minorităților și a manifestărilor xenofobe. Toate acestea sunt o amenințare la adresa pacii și securității europene.’’

XS
SM
MD
LG