Cum ar trebui să se pregătească autorităţile de la Chişinău de o eventuală repetare a scenariului ucrainean în Moldova? Analistul politic Anatol Ţăranu, autorul unor recente avertismente ce ar putea părea alarmiste, dezvoltă astăzi punctul său de vedere.
Europa Liberă: Dle Ţăranu, întâmplările din 2 mai de la Odesa au surprins pe alocuri, pentru că era cât de cât linişte acolo până acum, dar cel mai mult aceste întâmplări au produs nelinişte şi groază. Parcă „pârjolul” se simte tot mai aproape, iar la Chişinău analiştii vorbesc despre o repetare deja foarte probabilă a scenariului ucrainean în Moldova. Dvs. ce credeţi?
Anatol Ţăranu: „Este absolut evident că criza
Scenariul ucrainean în mare parte repetă evenimentele din Republica Moldova. Există foarte multe lucruri similare, iar situaţia din Ucraina de Sud-Est într-un fel repetă situaţia din Republica Moldova de o vechime de 20 de ani. Trebuie să spunem că multe probleme cu care astăzi se confruntă societatea ucraineană sunt caracteristice şi pentru Republica Moldova. În acest sens criza ucraineană este un semnal de alertă pentru societatea moldovenească, şi în primul rând pentru clasa politică din Republica Moldova.”
Europa Liberă: „Avem nevoie ca regimul de securitate să lucreze în regim de alertă, armata să fie adusă în stare de alertă. Pe nouă mai ar putea să se întâmple evenimente care ar putea degenera într-o criză profundă" – am citat din ce aţi declarat după întâmplările din Odesa. Credeţi că e prea mult calm în interiorul clasei politice de la Chişinău?
Anatol Ţăranu: „Eu cred că vom putea să judecăm în plină măsură despre acest lucru doar în timp. Să vedem cum vor derula evenimentele, dar este absolut evident că nu putem să întâmpinăm acest pericol, care se revarsă asupra republicii Moldova din Est cu o linişte exagerată.
Trebuie să întreprindem măsuri pentru a contracara pericolele care se evidenţiază tot mai mult. Şi aici este vorba nu doar despre reacţia oficialităţilor – această reacţie trebuie să fie în primul rând evidenţiată – dar este nevoie ca şi societatea civilă să se mobilizeze pentru a contracara aceste pericole. Să nu uităm că ceea ce se întâmplă în Ucraina are repercusiuni ideologice care, repet, sunt caracteristice şi pentru starea lucrurilor din ţara noastră.”
Europa Liberă: Dar la ce acţiuni anume vă aşteptaţi?
Anatol Ţăranu: „Se apropie ziua de 9 mai, care în spaţiul post-sovietic, datorită eforturilor Federaţiei Ruse, ale Kremlinului, este percepută într-o modalitate foarte specifică. Pentru Federaţia Rusă de astăzi, pentru Federaţia Rusă a lui Putin, evenimentele din 9 mai 1945 servesc ca un punct de reper. Dar această ideologie nu este valabilă şi pentru alte republici post-sovietice, şi aici mă refer în primul rând la Republica Moldova.
Ceea ce se întâmplă cu interpretarea rezultatelor celui de-al doilea război mondial în Rusia, care este perceput ca un război pentru apărarea patriei, nu este valabil pentru Republici Moldova, şi nici nu poate fi valabil. Pentru că aici există o cu totul altă interpretare a acestor evenimente.
Asta nu înseamnă că noi, în Republica Moldova, majoritatea societăţii ne pronunţăm împotriva a ceea ce înseamnă biruinţa asupra fascismului. Anume acest aspect este recepţionat absolut corect în ţara noastră. Însă noi suntem conştienţi, şi aici vorbesc despre o parte bună a opiniei publice moldoveneşti, noi suntem conştienţi de faptul că eşecul fascismului în cel de-al doilea război mondial, din păcate, nu s-a soldat pentru majoritatea ţărilor cu eliberarea adevărată, ci un regim totalitar a fost schimbat cu dominaţia unui alt regim totalitar, de data aceasta un regim comunist-stalinist totalitarist, care este responsabil pentru multiplele crime care au fost comise împotriva popoarelor, inclusiv împotriva poporului moldovenesc.
În această situaţie, interpretarea rezultatelor celui de-al doilea război mondial în formula Kremlinului este categoric inacceptabilă pentru Republica Moldova. Dar se întreprind măsuri, inclusiv prin agentura rusească a Kremlinului, aici în Republica Moldova, pentru a impune punctul de vedere al Kremlinului asupra rezultatelor celui de-al doilea război mondial.”
Europa Liberă: Sugeraţi că tocmai 9 mai ar fi data la care Moldova ar trebui să se aştepte la anumite provocări sau de ce vorbiţi de 9 mai?
Anatol Ţăranu: „Trebuie să fim pregătiţi pentru a întâmpina aceste evenimente pasibile la diverse provocări. Avem o experienţă în acest sens. În anii precedenţi, anume în ziua de 9 mai se întreprindeau acţiuni din partea anumitor forţe din R. Moldova care aveau ca scop destabilizarea situaţiei din ţara noastră. Ar putea să se întâmple ca acest lucru se va produce şi în această zi de 9 mai care ne aşteaptă. În acest sens societatea noastră trebuie să fie pregătită de asemenea scenarii.”
Europa Liberă: pe de altă parte, clasa politică parcă ar fi conştientă de această situaţie: vorbeşte despre riscuri majore în interior, că ar exista agenţi ruşi ai FSB peste tot infiltraţi, că instituţiile statului nu şi-ar face treaba, deliberat sau din neputinţă, că multe partide moldoveneşti ar fi finanţate de Federaţia Rusă. De ce asemenea declaraţii nu sunt urmate sau însoţite şi de anumite acţiuni, din punctual Dvs. de vedere?
Anatol Ţăranu: „Eu cred că acest lucru se explică prin faptul că anumite acţiuni totuşi există, ele însă nu sunt date în vileag şi nu sunt atât de evidente pentru publicul larg. Eu sper că acţiuni de contracarare a unor tentative de provocare a situaţiilor în Republica Moldova totuşi există.
Pe de altă parte este de înţeles reacţia oficialităţilor Republicii Moldova care sunt într-o situaţie foarte delicată la acest moment. Criza din Ucraina îi face pe liderii de la Chişinău să fie foarte prudenţi, ca să nu provoace Moscova. Moscova deja a dat multe dovezi a faptului că este un agent foarte agresiv– acum vorbesc despre Federaţia Rusă ca stat - care nu se conduce de ceea ce se numeşte drept internaţional, iar Republica Moldova este o ţară destul de slabă şi pasibilă de a deveni obiect de agresiune din partea Rusiei. În această situaţie guvernarea de la Chişinău încearcă să nu provoace Rusia. Dar este foarte important ca această tentaţie de a nu provoca Rusia să nu se prefacă într-o „politică a struţului”, când ascunzi capul în nisip, dar de fapt eşt8i expus tuturor pericolelor. ”
Europa Liberă: “Expansiune rusească în sistemul bancar moldovenesc. O bancă ce ar putea fi lovită de sancţiunile SUA a cumpărat circa 25% din acţiunile Băncii de Economii” – am citat de fapt un comentariu pe care l-a făcut ziarul „Adevărul” la o ştire din 25 aprilie 2014, prin care se anunţa că Vneshekonombank a achiziţionat 24,86% din capitalul social al Băncii de Economii. Cum ar putea utiliza Rusia această bancă - Banca de Economii - în caz că ar vrea să organizeze nişte provocări în Republica Moldova de genul celor din Ucraina?
Anatol Ţăranu: „Este absolut evident că accesul exagerat al Federaţiei Ruse către domeniile cheie ale economiei Republicii Moldova, inclusiv către sistemul bancar, nu este un lucru bun în situaţia în care Federaţia Rusă, repet, încalcă ceea ce se numeşte orânduirea mondială în dreptul internaţional. Nu sunt un specialist în sisteme financiare, ca să mă pronunţ foarte precis, dar pentru mine este absolut evident că în Republica Moldova s-au comis gafe impardonabile în ceea ce priveşte securitatea sistemului bancar şi, după părerea mea, trebuie să fie întreprinse măsuri, inclusiv la nivelul Consiliului Suprem de Securitate, pentru a minimaliza riscurile care există în legătură cu această intervenţie Federaţiei Ruse în zona sistemului bancar din Republica Moldova.
Tot atât de evident este şi faptul că, în afară de aşa numita „coloana a cincea” - agentura rusă care destul de nestingherit activează în Republica Moldova, în cazul actualei guvernări există elemente care destabilizează situaţia prin asemenea acţiuni cum ar fi cedarea pachetelor de acţiuni importante din Republica Moldova către federaţia Rusă. Eu întotdeauna am numit aceste elemente „componenta oligarhică” a actualei guvernări, care nu este una dominantă în cadrul guvernării europene, dar care este destul de influentă şi de care ar fi bine să ne debarasăm la viitoarele alegeri din toamna acestui an.”
Europa Liberă: Unii experţi consideră că Moldova trebuie să poarte negocieri cu statele occidentale pentru a beneficia de ajutorul lor în caz de necesitate. Nu e nepoliticos să mizăm pe sprijin din Vest mai mult decât pe propriile forţe?
Anatol Ţăranu: „Nu. Noi nu suntem capabili doar prin resursa internă să ne apărăm ţara. Este absolut evident: suntem prea slabi în raport cu Federaţia Rusă, ţara care acum manifestă tendinţe agresive. Din acest punct de vedere, apelul către asistenţa internaţională şi în primul rând asistenţa din partea partenerilor noştri occidentali – UE, SUA – este absolut necesară.
În acest sens Republica Moldova şi guvernarea este pur şi simplu obligată să-şi intensifice acţiunile în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu partenerii occidentali, inclusiv cu ceea ce se numeşte NATO. Chiar dacă noi oficial suntem o ţară neutră, asta nu înseamnă defel că nu trebuie să ne gândim inclusiv la securitatea militară, iar pentru asta avem nevoie de o susţinere masivă, inclusiv pentru a reînarma armata. Poate ideea de a ne înarma nu este cea mai potrivită în acest caz, dar este vorba despre modernizarea armatei naţionale şi a sectorului de apărare în ansamblu.”
