Asociaţia Promo-Lex şi portalul Moldova.org au lansat astăzi la Chişinău campania „Salvaţi şcolile din Transnistria” care va dura până la 31 mai. Organizatorii îşi propune să atragă atenţia societății asupra problemelor cu care se confruntă cele 8 şcoli cu grafie latină din stânga Nistrului care potrivit Asociaţiei Promo-Lex riscă să nu-şi poată relua activitatea de la începutul viitorului an şcolar, adică de la 1 septembrie. Despre această campanie cu Ion Manole preşedintele Asociaţiei Promo-Lex:
Europa Liberă: Dar de unde vin aceste îngrijorări că şcolile româneşti din stânga Nistrului nu îşi vor putea relua activitatea în viitorul an şcolar, adică începând cu 1 septembrie? Aceeaşi îngrijorare a exprimat-o printr-un mesaj video din cadrul campaniei lansate astăzi Ion Iovcev directorul liceului Lucian Blaga din Tiraspol, liceu care şi în 1994 şi 20 de ani mai târziu, adică în acest an a fost supus mai multor presiuni. Care sunt indiciile că aceste 8 şcoli din stânga Nistrului ar putea să fie închise?
Ion Manole: „Cerinţele administraţiei de la Tiraspol nu au fost abandonate. Mă refer aici la cerinţa de a înregistra sau de a licenţia aceste instituţii de învăţământ. Acestea sunt principalele pericole sau principalele indicii care arată că situaţia va fi problematică în viitorul apropiat. Aceste probleme nu au fost rezolvate, ele doar acum sunt suspendate şi urmează ca administraţia de la Tiraspol să intensifice presiunile asupra administraţiilor instituţiilor de învăţământ în perioada imediat după ce se va avea loc închiderea anului de învăţământ.
Ştim că şcolile trebuie să semneze contractele şi neapărat vor apărea probleme pentru că regimul de la Tiraspol deja nu va mai dori să semneze contractele pentru anul viitor.”
Europa Liberă: Şi cum v-aţi propus prin această campanie să solidarizaţi cetăţenii, poate şi autorităţile?
Ion Manole: „Ideea a venit de la colegii de la Promo-Lex atunci când discutam ce se poate şi cum putem să ajutăm aceste instituţii de învăţământ. În contextul în care noi ţinem mâna pe puls privind situaţia şcolilor deoarece ne ocupăm de executarea deciziei Catan (n.r. decizia CEDO pronunţată în 2012 în care Rusia a fost condamnată în dosarul închiderii şcolilor cu grafie latină din regiunea transnistreană), depunem eforturi, demersuri către Federaţia Rusă, în primul rând, către Consiliul Europei, către CEDO, deci permanent actualizăm această informaţie, observând aceste situaţii ne-am dat seama că ne putem trezi la 1 septembrie cu şcolile închise sau cu probleme mai grave decât cele care sunt astăzi.
Credem că este necesar ca nu doar juriştii să se ocupe de această problemă şi nu doar guvernul să achite bani pentru funcţionarea acestor şcoli. Acum ştiind că regimul de la Tiraspol face trimitere către un raport al OSCE, adică având anumite argumente ei insistă asupra acestor proceduri pe care le cer ei. Credem că este necesar să se implice toată lumea. Este o campanie deschisă pentru toată lumea.
Vom lansa probabil luni un apel pe care vom ruga să-l semneze toţi cei care nu sunt indiferenţi de soarta acestor şcoli, sperăm foarte mult să colectăm cel puţin 10 mii de semnături, cred că nu este un număr foarte mare pentru o populaţie de 2-3 milioane de locuitori. Iar acest apel semnat de cei care nu sunt indiferenţi va ajunge la Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în data de 3 iunie atunci când va fi examinată şi cererea noastră privind executarea deciziei Catan.”
Europa Liberă: Apropo de ce credeţi că nu se onorează această decizie CEDO pronunţată acum doi ani în care Rusia a fost condamnată în dosarul închiderii şcolilor cu grafie latină din regiunea transnistreană, urmând să achite fiecărui reclamant daune morale?
Ion Manole: „Este în interesul Federaţiei Ruse să ignore acest lucru, pentru că dacă ar executa-o imediat ar recunoaşte într-un fel deschis implicarea lor şi responsabilitatea lor pentru aceste violări ale drepturilor omului care au loc în acest teritoriu. Până la urmă, prin intermediul instituţiilor şi instrumentelor pe care le avem la îndemână cred că vom obţine executarea acestei decizii în timpul apropiat. Executarea presupune în primul rând achitarea sumelor dispuse de către Curtea Europeană.”
Europa Liberă: Dar executarea acestei decizii credeţi că va responsabiliza şi administraţia de la Tiraspol, astfel încât să nu continue presiunile la adresa celor 8 instituţii de învăţământ?
Ion Manole: „Administraţia de la Tiraspol trebuie să ştie că împotriva lor, împotriva persoanelor care se află la conducerea acestei administraţii pot exista sancţiuni din partea autorităţilor constituţionale, dar şi a partenerilor externi ai Republicii Moldova. În apelul pe care îl vom lansa luni vom cere ca persoanele responsabile pentru încălcarea ulterioară a drepturilor elevilor din aceste instituţii de învăţământ să fie sancţionate de către comunitatea internaţională şi autorităţile constituţionale.”
Europa Liberă: Da, dar în acelaşi timp îmi aduc aminte că la penultima întrevedere între cei doi negociatori politici din partea Chişinăului şi Tiraspolului, domnul Eugen Carpov declara că nu e cea mai bună soluţie aplicarea anumitor sancţiuni întrucât negocierile presupun rezolvarea problemelor prin dialog, dar nu prin sancţionare. Credeţi că vor întreprinde autorităţile de la Chişinău mecanisme de sancţionare a celor de la Tiraspol?
Ion Manole: „Eu cred că acest mesaj, în primul rând, a fost adresat celor de la Tiraspol pentru a nu se ajunge la o astfel de situaţie. În cazul în care dialogul nu va aduce rezultate pozitive şi nu va contribui la respectarea drepturilor acestor oameni, evident că va trebui să aplicăm sancţiunile. Cei din regiunea transnistreană trebuie să ştie că impunitatea nu poate dura la nesfârşit. Ei trebuie să poarte responsabilitate pentru acţiunile şi faptele săvârşite de ei. Chiar dacă un regim neconstituţional, nerecunoscut de către comunitatea internaţională încalcă drepturile omului, nu înseamnă că nu poate fi sancţionat.”
Europa Liberă: Dar la modul practic cine şi în ce mod poate ajutora aceste opt şcoli astfel încât ele să nu fie închise? Ce ar trebui să întreprindă autorităţile de la Chişinău, organizaţiile internaţionale, observatorii şi mediatorii din formatul 5+2?
Ion Manole: „În primul rând, trebuie să vedem şi solidarizarea populaţiei sau cetăţenilor Republicii Moldova cu aceste instituţii de învăţământ. Guvernul va continua probabil aşa cum a făcut-o până acum timp de 20 de ani să susţină în primul rând financiar şi diplomatic aceste instituţii de învăţământ. Totodată, partenerii externi ai Republicii Moldova, instituţiile internaţionale vor fi implicate în măsura în care vor vedea că există solidarizare la nivel naţional, că cetăţenii Republicii Moldova nu sunt indiferenţi şi cer respectarea drepturilor acestor oameni.”
