Linkuri accesibilitate

„Lucrurile se schimbă încet-încet, doar că nu imediat cum lucrurile merg mai bine cetățeanul simte asta”


Interviu cu Alexandru Ambros, primarul de Ungheni, despre atracția europeană din proximitatea imediată.

Europa Liberă: Opiniile rămân împărțite între cei care sunt euro-optimiști și cei care sunt euro-sceptici, între cei care vor cu Uniunea Vamală și cei care vor cu Uniunea Europeană. De ce e atât de pronunțată această scindare?

Alexandru Ambros: „Cred că, în primul rând, din cauza unei neinformări. Atunci când omul nu este informat, el încearcă să interpreteze, încearcă să ghicească, încearcă să își facă niște păreri fără a avea la bază niște informații. În momentul în care oamenii nu doar din auzite, dar vor vedea cu ochii proprii care este situația în țările Uniunii Europene, cum se respectă drepturile omului în aceste țări, cum lucrează justiția, cum lucrează, în general, organele statului desigur că își vor da seama că aceasta este unica cale corectă de dezvoltare a țării noastre – anume integrarea în marea familie a țărilor Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar deocamdată totuși ei așteaptă pensii mai mari, locuri de muncă, salarii decente. Aceasta e preocuparea localnicului de aici, de la Ungheni.

Alexandru Ambros: „Lucrurile se schimbă încet-încet, doar că este o mică problemă: nu imediat cum lucrurile merg mai bine, cetățeanul simte lucrul acesta. Atunci când zicem în cifre, economia se relansează, atunci când deja se văd anumite mișcări pozitive, trebuie să mai treacă puțin timp ca oamenii să simtă aceste schimbări. Eu sunt sigur că ele vor fi și oamenii le vor simți. Și atunci numărul euro-optimiștilor va fi mult mai amare decât al euro-scepticilor. Părerile tot timpul vor fi diferite, dar trendul va crește, al oamenilor care cred că calea corectă de dezvoltare a Moldovei este integrarea în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați pus accentul pe atragerea investițiilor și chiar și au venit investitori aici, la Ungheni.

Alexandru Ambros: „La Ungheni avem locuri suficiente de muncă. Mai mult ca atât, la Ungheni, este o situație poate mai deosebită decât în alte regiuni ale țării. Noi, la Ungheni, avem zona economică liberă, Ungheni-Business, care necesită brațe de muncă și acum oamenii care cu adevărat au învățat să facă ceva ce nu știu a face alții nu au cum să rămână fără de lucru, doar că trebuie poate câteodată să se recalifice pentru că aceasta este viața. Să zicem, anumite profesii care erau cândva în vogă sau erau întrebate acum nu mai sunt. Desigur că trebuie să învățăm toată viața, trebuie să credem că putem să luptăm și, cu siguranță, vom reuși.”

Europa Liberă: Sunt nemulțumiri din partea localnicilor și referitor la micul trafic de frontieră, au mai apărut probleme, știu că unii au așteptat luni în șir ca să obțină acest permis de a călători peste Prut, în spațiul prevăzut de legislație. De ce aceste nemulțumiri?

Alexandru Ambros: „Desigur că Uniunea Europeană cere și anumite reguli. Anume ridicarea standardelor de viață vine după schimbarea anumitor reguli de comportament. Dacă este vorba de vânzarea produselor alimentare, ele trebuie să fie păstrate corespunzător, comercializate în anumite condiții, nu pur și simplu, pe stradă sau undeva la o tarabă haotic, poate și îi nemulțumește pe oameni, dar aceasta înseamnă civilizație, aceasta înseamnă modernizare, aceasta înseamnă progres. Eu cred că toate problemele pot fi rezolvate. Eu sunt matematician și știu că fiecare problemă are soluție. Dacă acum, la moment, nu am găsit încă soluția unei probleme, nu înseamnă că ea nu există, nu am muncit suficient, trebuie să mai depunem efort și, cu siguranță, vom găsi soluția la toate problemele care sunt.”

Europa Liberă: Dar acum liberalizarea regimului de vize anulează acest mic trafic de frontieră sau cum e?

Alexandru Ambros: „Cred că o perioadă de timp va fi valabil și micul trafic de frontieră, și plecarea cu pașapoarte vechi, nebiometrice, cu viză aplicată, și plecarea, desigur, cu pașaportul biometric, dar deja fără vize.”

Europa Liberă: Ziceți că sunteți un euro-optimist înrăit. Pe înțelesul cetățeanului simplu, cum îi vorbiți despre avantajele de pe urma apropierii Moldovei de UE?

Alexandru Ambros: „Integrarea în structurile europene, aducerea standardelor de viață în Moldova înseamnă instituțiile statului să lucreze foarte bine. Alt exemplu – putem să luăm orice țară care a avut un trecut comunist, trecut totalitar și care a trecut acest exercițiu și a intrat în familia țărilor Uniunii Europene, în toate, absolut, țările se înregistrează progrese și bunăstare, în unele țări mai mult, în altele mai puțin, în unele – mai repede, în altele mai greu. Dar absolut toate țările și-au ridicat nivelul economic, nivelul de trai. Iarăși, ca matematician, există legea inducției, care spune că, pentru a vedea ce este la capăt, trebuie să știm regula de formare la început a șirului respectiv. Și poți să îți dai seama exact ce se va întâmpla în capătul evenimentului. Putem să spunem cu siguranță că Moldova se va schimba doar în direcție mai bună, în momentul în care va fi în familia țărilor Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Domnule primar, dar relația cu Rusia cum trebuie să fie în continuare? Ce trebuie să stea la baza dialogului politic între cele două state – Republica Moldova și Federația Rusă?

Alexandru Ambros: „Rusia este o țară vecină, Rusia este o țară cu care am împărțit împreună o țară cu care am împărțit împreună o țară, să spunem așa. Și, desigur, aceste legături vor fi menținute, relațiile trebuie să fie transparente, clare, trebuie să avem relații economice, trebuie să fim prieteni, să ne respectăm unii pe alții. Orientarea spre Uniunea Europeană nu înseamnă ruperea relațiilor cu partenerii noștri, să zicem, tradiționali , mai vechi. Aceasta înseamnă doar extindere de relații. Chiar și semnarea Acordului de Asociere pe care îl așteptăm toți, poate puțină lume cunoaște că noi avem un Plan de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană care a fost semnat de Vladimir Voronin la Bruxelles. Deci Acordul de Asociere nu este altceva decât un pas următor, este un nivel mai mare. Unii încearcă să interpreteze că ne întoarcem cu spatele la Rusia și cu fața spre Europa, nu, dimpotrivă, acum noi facem o dreptate. Așa cum avem relații cu țările din partea de est, exact așa vom avea relații și cu țările din partea de vest a Europei. Noi aici am fost stopați, noi aici am fost opriți. Acum se face, pur și simplu, o echilibrare.”

Europa Liberă: Din observațiile dumneavoastră, Rusia privește cu ochi buni acest parcurs european al Moldovei?

Alexandru Ambros: „Desigur că Rusia este puțin invidioasă, nu doar pe Moldova, pe toate țările care s-au desprins de fost Uniune Sovietică, vorbesc de elita politică, nu vorbesc de oamenii simpli. Desigur că există invidie că uite cineva se orientează spre Vest.”

Europa Liberă: Dar e o invidie sau sunt aplicate și elemente de șantaj?

Alexandru Ambros: „În momentul în care vinurile se opresc imediat și fructele, și legumele se opresc, desigur, nu este vorba numai de calitatea lor proastă. Pretenții pot fi la unele, nu la toate vinurile. Puteau să indice foarte clar: unu, doi trei nu mai exportă, restul, patru, cinci, șase exportă în Rusia, dar nu toate odată, la comandă. Și invers, atunci când din Găgăuzia se permite ca anumite fabrici să reînceapă exportul de vinuri în Rusia, e clar că este un factor politic care stă la baza acestor intenții.”

Europa Liberă: Aici, la Ungheni, am întâlnit și oameni care ziceau că au fost trimiși acasă din Federația Rusă, forțat. Ani de zile au muncit acolo și acum au fost trimiși din țară.

Alexandru Ambros: „Eu zic că cetățenii noștri sunt cu adevărat apreciați atât în Est, cât și în Vest pentru că sunt foarte muncitori, își fac datoria. Ei ar trebui să fie foarte atenți, să respecte regulile ţării în care se găsesc, pentru că aşa este bine, în momentul în care suntem în ţara respectivă, fie că este România, Polonia, Cehia, Ungaria, Rusia sau Ucraina, noi trebuie să respectăm legile acestei ţări, pentru că aşa este normal. Fiecare om este obligat să respecte legea. Şi în momentul în care cetăţenii noştri vor face lucrul acesta, eu sunt siguri că astfel de cazuri vor fi tot mai puţine şi mai puţine.”

Europa Liberă: Vorbiţi despre un viitor european al oraşului Ungheni. Şi dacă diferenţele dintre localitate din Occident şi cele de aici, de acasă, încă mai sunt vizibile?

Alexandru Ambros: „Sigur că există diferenţe. De foarte multe ori, atunci când ne planificăm să facem ceva, încercăm să luăm ca sistem de referinţă, comparaţie o localitate din ţările Uniunii Europene şi încercăm să aducem şi localitatea noastră la nivelul respectiv. Astfel, am rezolvat problema deşeurilor menajere în oraş. Problema noastră grea sunt drumurile, aceasta este o problemă foarte complicată, pentru că aici se cer investiţii capitale, iar la nivel local bugetul nu presupune lucrări capitale, bugetul este doar unul de consum. În cel mai bun caz, sunt prevăzute reparaţii curente. De aceea, desigur, ne străduim să atragem bani extrabugetari. Este vorba de proiecte, chiar acum Ungheniul are trei proiecte cu finanţare de la structurile Uniunii Europene, direct către Ungheni, nu prin structurile centrale ale ţării, suntem aplicanţi la trei proiecte concomitente: Parteneriat durabil lărgit pentru reforma descentralizării, unde suntem aplicanţi şi vizează problemele de descentralizare, pentru implementarea practică a strategiei naţionale de descentralizare; doi – este elaborarea unui plan urbanistic general integrat al oraşului Ungheni; şi al treilea proiect este sistemul de informare şi securitate în traficul rutier. Ultimele două sunt din programul comun trilateral Ucraina-România-Moldova, deci, proiecte transfrontaliere. Dar desigur că avem nevoie de mai multe proiecte.”

Europa Liberă: Federaţia Rusă finanţează vreun proiect?

Alexandru Ambros: „Nu, cu Federaţia Rusă nu avem niciun proiect. Şi nu cred aşa numai eu, dar nu am auzit localităţi să aibă careva proiecte cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Ce idee naţională ar consolida societatea moldavă, din moment ce rămâne a fi atât de divizată?

Alexandru Ambros: „Moldova este locul unde ne-am născut, aceasta este ţara noastră. Indiferent de limba în care vorbim, de religia pe care o avem, trebuie cu toţii să simţim că suntem cetăţeni ai Republicii Moldova. Și noi toţi suntem moldoveni nu ca naţionalitate, dar ca cetăţeni. Şi cei care vorbesc limba rusă, dau s-au născut aici, trăiesc aici, ei tot sunt moldoveni, pentru că ţara lor, baştina lor este Republica Moldova. Dacă noi vom face lucrul acesta şi vom depune efort, până la urmă, succesul ţării noastre nu este altceva decât succesul fiecăruia dintre noi.”

XS
SM
MD
LG