În recentul clasament privind „Libertatea Presei în Lume în 2014”, al organizaţiei internaţionale Freedom House , Republica Moldova se află pe locul 112 din 197 de ţări analizate. Ţara a rămas, ca şi anul trecut, pe acelaşi loc şi în aceeaşi categorie – a ţărilor cu o presă „parţial liberă”. E de bine, e de rău faptul că Republica Moldova a stagnat în clasament? Un răspuns am insistat să aflu de la Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente:
Petru Macovei: „În opinia mea este de rău, pentru că toată lumea s-a aşteptat, cel puţin noi, cei din media, ne-am aşteptat să existe
Din păcate, pe foarte multe segmente reformele stagnează. În unele situaţii chiar putem să vorbim despre o blocare a acestor reforme, pentru că politicienii, spre marele nostru regret, chiar dacă au promis multe lucruri pe segmentul mass-media, începând cu anul 2012 nu a mai existat acea deschidere, altfel spus, promisiunile au continuat, nu şi faptele care ar trebui să urmeze în mod normal pentru fiecare politician responsabil, care îşi asumă nişte angajamente.
Chiar în aceste zile, cu ocazia tradiţionalelor zile ale Libertăţii Presei, care se marchează în Republica Moldova la fiecare început al lunii mai, Asociaţia Presei Independente împreună cu Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Presei Electronice vor lansa un studiu care analizează felul cum Guvernarea şi-a onorat promisiunile pe care le-a făcut, fiind supuse analizei şi evaluării programele de guvernare ale celor trei guverne care s-au perindat la conducerea Republicii Moldova după anul 2009. E vorba de Guvernul Filat 1, Filat 2 şi Guvernul Leancă. Vom încerca să evaluăm cum au fost realizate promisiunile incluse în programele de guvernare în aşa fel încât să putem raporta promisiunile la faptele reale.”
Europa Liberă: Dar la ce reforme mai exact v-aţi aşteptat pentru a elimina carenţele care împiedică dezvoltarea unei prese libere?
Petru Macovei: „Principala problemă despre care vorbim la momentul actual şi de câţiva ani este lipsa transparenţei în domeniul mass-media şi, ca o consecinţă a acesteia, de facto, concentrarea mass-media în mânile unor persoane cu interese foarte clare în domeniul politicului sau domeniul business-ului. Chiar dacă în programele de guvernare au existat angajamente asumate de a face nişte modificări pe acest segment în legislaţie, acest lucru nu s-a întâmplat, chiar dacă societatea civilă a oferit guvernării proiecte de legi care au fost şi înregistrate ca iniţiative legislative, însă întârzie votul politic în Parlamentul Republicii Moldova pentru aprobarea acestor legi şi, cel mai important, voinţa de a implementa aceste prevederi.
Noi discutăm la momentul actual nu doar despre lipsa unor prevederi în legi, ci şi despre capacitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului să facă lumină în ceea ce priveşte adevăraţii proprietari ai instituţiilor mass-media şi nu cei fictivi. În acelaşi timp, guvernarea trebuie să aibă grijă să preia unele practici din străinătate privind limitarea concentrării proprietăţii în domeniul mass-media.
Guvernarea, din păcate, a greşit în anul 2010, când a modificat Codul Audiovizualului şi a permis ca o persoană să poată deţine până la cinci frecvenţe, şi acum vedem consecinţele acestei greşeli. Suntem în Republica Moldova o piaţă media atât de mică şi foarte multe posturi importante, cu acoperire naţională sau cu mare acoperire regională sunt concentrate în mâinile unui singur proprietar sau a unei singure persoane, despre care se presupune că ar proprietar, or nu avem actele ca să spunem lucrul acesta cu cărţile pe faţă.
În altă ordine de idei, au existat angajamente foarte clare din partea Guvernului Republicii Moldova de după 2009, de a adopta nişte măsuri pe segmentul stimulării dezvoltării economice a mass-media, măsuri care nu au fost realizate până în acest moment, la fel cum nu a fost onorat nici angajamentul de a fi adoptat un nou Cod al Audiovizualului, document care a devenit iniţiativă legislativă abia în anul 2014, cu toate că el a fost pus pe masa legiuitorilor încă în anul 2011 şi a trecut toate expertizele internaţionale relevante.”
Europa Liberă: Dle Macovei, să le luăm pe rând: revendicarea organizaţiilor neguvernamentale din media privind adoptarea proiectului de lege prin care radiodifuzorii să-şi declare nu doar fondatorii, dar şi proprietarii. Până la urmă, Dvs cum vă explicaţi amânarea acestui vot, or, de fapt, e lucru ştiut cine se află în spatele unor anumite televiziuni? Sunt ţări occidentale în care politicienii nu ezită să spună clar că le aparţin instituţii mass-media anume...
Petru Macovei: „La noi însă majoritatea politicienilor ezită să facă acest lucru. Fiţi de acord, pe o piaţă media atât de mică cum este Republica Moldova să existe un număr impresionant de posturi de televiziune şi radio, în situaţia în care publicitate există foarte puţină, deci nu văd justificarea logică a existenţei unui număr atât de mare de radiodifuzori decât acela de a-i utiliza în alte scopuri decât profitul.
În situaţia în care posturile de televiziune sunt controlate politic, probabil că unicul raţionament este ca aceşti radiodifuzori să fie utilizaţi pentru lustruirea imaginii politicienilor şi, mai ales, în campaniile electorale.
M-aţi întrebat de ce nu există votul politic? Nu există pentru că în Parlamentul Republicii Moldova sunt, cel puţin, şapte, opt deputaţi care au prorietăţi pe domeniul mass-media şi nu-şi doresc, probabil, să voteze pentru aceste legi. În opinia noastră la nivelul Alianţei de guvernare nu există o înţelegere foarte clară a importanţei ca această modificare la lege să fie adoptată în pofida faptului că pe un anumit segment ar putea, poate, să lovească în interesele unora dintre deputaţi, dar acest lucru este iminent şi absolut necesar dacă vrem să mergem mai departe, spre democratizarea societăţii din Moldova.
Aşa cum aţi spus, în străinătate asta nu este un secret. Nu ar trebui să fie un secret nici la noi, dar aşa cum vă spuneam, transparenţa proprietăţii în sine nu va rezolva problema, dacă nu vor exista măsuri anti-concentrare şi anti-monopol. Aceste două lucruri trebuie să meargă mână în mână şi noi insistăm în egală măsură pe ambele.”
Europa Liberă: Dacă ne întoarcem la raportul anual „Libertatea Presei în lume”, din 2010, Republica Moldova a trecut din categoria ţărilor fără o presă liberă, în categoria ţărilor cu o presă parţial liberă. În trecut jurnaliştii se plângeau de lipsa de reacţie din partea autorităţilor, dar şi a societăţii civile în general faţă de ceea ce scriau în presă. Astăzi, la câţiva ani distanţă, putem spune că lucrurile s-au schimbat?
Petru Macovei: „Sigur, putem spune acest lucru, şi tocmai datorită faptului că au fost aprobate în anul 2010, pentru că mai târziu nu s-a întâmplat mare lucru, dar în anul 2010 au fost adoptate nişte legi, s-au mai schimbat nişte practici, tocmai pentru asta Moldova a trecut în categoria ţărilor cu o presă parţial liberă. În acelaşi timp, într-adevăr, liberalizarea pieţei mediatice a avut şi efecte pozitive, dar şi efecte negative.
Efectele pozitive rezidă în faptul că presa în ţara noastră a devenit tot mai puternică şi mai puternică în sensul în care poate să influenţeze la modul direct anumite politici publice. Dacă anterior jurnaliştii, aşa cum aţi spus, se plângeau pe lipsa unor reacţii atunci când semnalau o problemă, acum lucrul acesta se întâmplă în continuare, dar nu atât de des. Se întâmplă pe segmentul mai mult al jurnalismului de investigaţie, atunci când este vorba despre scheme de corupţie şi de spălare de bani şi lucrurile, într-adevăr, merg aici destul de prost, fiindcă reforma în justiţie trenează.
Pe de altă parte, aşa cum spuneam, presa a început să dicteze tot mai multe agenda politică din ţara noastră şi asta este un lucru foarte bun. Dar, aşa cum ziceam, liberalizarea are şi efecte adverse despre care am pomenit la început, este vorba, în cazul nostru, de lipsa de transparenţă şi de concentrarea excesivă a pieţei media.”
Europa Liberă: 2014 este un an electoral; întrevedeţi posibilitatea ca anul viitor să vorbim despre Republica Moldova inclusă în acest raport mai jos decât în acest an?
Petru Macovei: „Probabil că ar exista posibilitatea, deoarece, din păcate, atâta vreme cât problemele despre care am vorbit mai devreme, legate de influenţa politicului asupra media nu au fost soluţionate în anii precedenţi, probabil că vom asista la o campanie electorală pe parcursul căreia instituţiile mass-media vor fi utilizate la greu dacă nu pentru dezinformarea, cel puţin pentru manipularea mai uşoară sau mai grea a opiniei publice. Nu cred că putem conta în anul electoral 2014 pe modificarea categorică a cadrului legislativ. Practicile jurnalistice, probabil, vor fi mai proaste datorită motivelor pe care le-am expus mai sus, astfel încât cu puţin noroc, Moldova ar putea rămâne pentru anul 2014 pe acelaşi loc, dar aşa cum aţi spus, există şansa să scădem în acest top.”
Europa Liberă: În Republica Moldova s-a pus mare preţ pe reforma la instituţia publică de radio şi televiziune. Cum vedeţi reformele din ultimii ani?
Petru Macovei: „În continuare reforma la compania Teleradio-Moldova s-a blocate, pe de o parte, din lipsa finanţării, pentru că discutăm despre bugete care nu asigură refroma, or nu este suficent ca să reformezi o instituţie să asiguri doar partea salariilor, trebuie să faci nişte investiţii care se vor recupera în timp.
Pe de altă parte, în continuare, la compania publică Teleradio-Moldova există şi un anumit grad de reticenţă pentru reformă din partea unor persoane care s-au format ca profesionişti sau ca persoane de televiziune mulţi ani în urmă şi nicidecum nu pot să înţeleagă sau nu îşi doresc să înţeleagă că o televiune modernă trebuie să răspundă interesului public şi, corespunzător, această categorie de persoane încearcă să blocheze procesul de reformă la companie.”
