Linkuri accesibilitate

Sergiu Ostaf: „lipseşte autonomia editorială, iar influenţa patronilor sau a acţionarilor posturilor de televiziune este foarte mare”


Cu Sergiu Ostaf pe marginea constatărilor despre libertatea presei în Moldova din ultimul Raport Freedom House.



Organizaţia internaţională Freedom House, cu sediul la New York, a dat publicităţii ultimul raport privind „Libertatea Presei în Lume în 2014”, bazat pe datele anului trecut. Potrivit raportului, libertatea presei la nivel global a ajuns la cel mai jos nivel din ultimul deceniu. Cel mai sărac raiting la capitolul libertăţii presei a fost înregistrat în zona ţărilor post-sovietice, unde este plasată şi Republica Moldova.

Potrivit Raportului Freedom House, Republica Moldova a rămas, în anul 2013, în categoria ţărilor cu o presă „parţial liberă”. Poziţia ei nu s-a schimbat în clasament comparativ cu 2012, Moldova fiind situată pe locul 112 din 197 de ţări analizate. La fel ca şi în 2012 Freedom House a acordat Moldovei un scor de 53 de puncte. Punctaj ce se compune din scorul obţinut de ţările analizate în raport la categoriile mediul economic, politic şi legislativ.

În opinia directorului executiv de la Centrul de resurse pentru Sergiu Osta

Sergiu Osta

drepturile omului, Sergiu Ostaf, Moldova nu a progresat la capitolul libertăţii presei din mai multe motive. Audiovizualul public deşi a înregistrat anumite progrese urmare a procesului de reformare, rămâne deocamdată necompetitiv şi cu carenţe în asigurarea pluralismului de opinie. Regulatorul pieţii audiovizuale CCA deşi a devenit mai profesionist, mai există suspiciunea că unii membri ai CCA ar fi influenţaţi de cercuri politice, constata Sergiu Ostaf.

Un alt motiv în opinia expertului este că presa audiovizuală rămâne a fi puternic politizată, iar activitatea opoziţiei comuniste este slab reflectată, după ce în urmă cu doi ani a fost închis postul de televiziune NIT apropiat comuniştilor.

„La fel, există înţelegerea clară că lipseşte autonomia editorială. Influenţa patronilor sau a acţionarilor posturilor de televiziune este foarte mare. Nu am văzut nici din sânul breslei încercări de a contribui la promovarea autonomiei editoriale reale la posturile de televiziune. Presa scrisă la fel este destul de politizată şi este dependentă de anumite cercuri financiare importante. Presa on-line a căpătat mai multă influenţă cu siguranță. Aici cred că putem vorbi de o calitate şi un anumit progres, dar acest progres este atât de nesemnificativ, încât nu clasează Moldova mai sus în acest index al libertăţii presei.”

Moldova este situată în clasament cu multe poziţii în spatele României şi cu un loc mai jos faţă de Georgia, dar înaintea Ucrainei şi cu multe poziţii mai sus faţă de Rusia. Ucraina situată pe locul 139 a trecut din categoria țărilor cu presă parţial liberă la cea a ţărilor cu presă ne-liberă.

În raportul dat publicităţii astăzi se menţionează că declinul libertăţii presei în Ucraina a fost cauzat, printre altele, şi de „creşterea dramatică a cazurilor de hărţuire şi de violenţă la adresa jurnaliştilor” inclusiv la adresa reporterilor care au reflectat protestele de pe Euromaidan. Freedom House remarcă în raport şi o creştere a concentraţiei asupra proprietăţii mass-media, un alt factor ce a determinat trecerea Ucrainei în categoria statelor cu presă neliberă.
Republica Moldova a trecut înca în 2010 din categoria ţărilor cu presă ne-liberă în cea a ţărilor cu presă parţial liberă, unde se menţine, pentru al patrulea an consecutiv.

Sergiu Ostaf exclude scenariul unui eventual declin a presei din Moldova până la cota atinsă în Ucraina. În acelaşi timp, însă, nu exclude că în Moldova s-ar putea întâmpla ca în Ucraina, când înainte de a fi demis Victor Ianukovici a încercat să influenţeze mai multe posturi de televiziune prin intermediul oligarhilor care deţin instituţii media.

„Cred că aici am putea prelua nişte tendinţe negative, pentru că în preajma alegerilor parlamentare mesajele se vor accentua, interesele se vor concentra pe promovarea mesajelor în favoarea anumitor cercuri şi mai puţin în interesul public.”

Desconcentrarea şi transparentizarea proprietăţii mass-media, în special, prin asigurarea unei autonomii editoriale, de rând cu reformarea audiovizualului public şi asigurarea independenţei CCA ar fi doar câteva măsuri care ar asigura o avansare a Moldovei la capitolul libertăţii presei, susţine Sergiu Ostaf.

În zona Eurasiei unde este plasată, Republica Moldova împreună cu Georgia sunt singurele calificate cu presă parţial liberă, iar alte 10 ţări între care Turkmenistan şi Uzbekistan aflate pe ultimul loc formează categoria ţărilor cu presă neliberă.

În raport se menţionează că zona Eurasiei continuă să aibă cel mai sărac raiting în lume la capitolul libertăţii presei, iar urmare a înrăutăţirii scorului Ucrainei, marea majoritate a oamenilor din această zonă trăiesc în societăţi cu presă neliberă şi doar 3 la sută – în societăţi cu presă parţial liberă. Singurele ţări din zonă unde libertatea presei s-a îmbunătăţit anul trecut este Georgia şi Kyrgyzstan.

În Rusia, care şi-a menţinut scorul din 2012, situaţia este sumbră, se arată în raport, făcându-se referinţă în special la închiderea celei Președintele Vladimir Putin și vocea sa, Dmitry Kiseliov

Președintele Vladimir Putin și vocea sa, Dmitry Kiseliov

mai vechi agenţii de ştiri RIA Novosti şi transformarea acesteia în entitatea Rusia Segodnia în frunte cu comentatorul pro-Kremlin Dmitri Kiseliov, dar şi la restricţiile legislative suplimentare care suprimă libertatea presei online, văzută ca singura sursă alternativă care oferă informaţii echilibrate.

În ce măsură transmisiunile de radio şi TV ruseşti în Moldova influenţează poziţia acesteia în clasamentul despre libertatea presei? În mare măsură, crede Sergiu Ostaf. În opinia lui presa propagandistică rusească retransmisă în Moldova nu doar manipulează opinia publică, dar influenţează şi tacticile jurnalistice în interiorul instituţiilor media autohtone.

Sergiu Ostaf consideră că societatea moldovenească ar trebui să reacţioneze fie prin închiderea posturilor ruseşti, precum a procedat Ucraina, fie prin blocarea transmisiei unor ştiri şi emisiuni: „În condiţiile noastre cred că soluţia mai adecvată ar fi blocarea programelr de ştiri, a unor emisiuni notorii care sunt propagandistice şi neadevărate, cum ar fi cele realizate de Kiseliov, Mamontov, de Şevcenko, pentru a nu permite intoxicarea unui comportament inadecvat.”

La scară globală Freedom House spune că libertatea presei a fost în declin anul trecut ajungând la cel mai jos nivel din ultimii zece ani.

Potrivit directoarei de proiect Karin Karlekar, raportul Freedom House a identificat trenduri negative în majoritatea regiunilor lumii: „În fiecare regiune a lumii noi am găsit, anul trecut, atât guverne sau actori din mediul privat atacând reporteri sau blocându-le accesul la evenimente de actualitate, cât şi cenzura conţinutului mediatic.”
Procentajul populaţiei globale care locuieşte în societăţi cu presă în totalitate liberă constituie 14 la sută, sau unul din şase oameni.
XS
SM
MD
LG