Linkuri accesibilitate

Va aduce anularea regimului de vize dividende politice actualei guvernări?


Tupilat între dealuri, satul Suric din raionul Cimişlia, are puţin peste 200 de gospodării. Am mers acolo sâmbătă dimineaţă, când oamenii ies ca albinele prin grădini ca să profite de vremea bună. Felicia, o copilă de vreo 12 ani este prima care mi-a ieşit în cale. Observând ustensilele mele de reporteriţă s-a prins imediat ce caut şi s-a oferit să mă ghideze prin sat.

Lângă alimentara din centru întâlnesc un bărbat ajuns la vârsta care presupune o doza mare de aproximare, pentru că e cea a înţelepciunii. Din două mutări, imediat după bineţe, ajungem la starea de lucruri în ţară:

„Politicienii trebuie să îşi facă treaba lor. Au grăit ca să mărească pensiile până la anul, să fie 1300, aşa trebuiau să facă. Dacă vin alegerile... nu se ştie ce va fi. Nu se uită nimeni la ăştia de la sate, nu se uită nimeni. Cum aşa? Mă gândesc ce să fac.”

Europa Liberă: Când spuneţi „mă gândesc ce să fac” la ce vă referiţi? Pentru cine să vă daţi votul?

„Dapu' cum dar! Se mântuie răbdăul şi oamenii se gândesc.”

Europa Liberă: Cum veţi face alegerea?

„Nu pot să spun nimic. Până atunci, să vedem ce vor face. Dacă îmi pun pensia 2 mii de lei, încă mă gândesc, dacă nu, nici nu ştiu ce să fac.”
Curioşi din fire, cum le stă bine tinerilor, trei băieţi care petreceau la barul din centrul satului îşi fac drum spre noi, pentru a trage cu urechea la discuţia pe care o am cu moş Vasile. Din vorbă-n vorbă ajungem la subiectul liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană:

„Eu am stat un an în Italia, în Europa, da? Mentalitatea e cu totul altfel, eu vă spun drept.”

Europa Liberă: Când spuneţi „altfel” la ce vă referiţi?

„Cu totul gândesc altfel, chiar şi gunoiul de pe drum ei nu îl aruncă.”

„Dar eu aş alege Rusia. Eu am fost în Rusia şi acolo sunt ca acasă.”

„Domnişoară, eu am deprins aşa: eu în Rusia m-am dus, în Rusia mă duc şi în Rusia mă voi duce. Limba engleză nu o ştiu, limba italiană nu o ştiu, limba franceză nu o ştiu. Eu limba rusă o ştiu la perfecţie. Eu în Rusia m-am dus, mă duc şi mă voi duce.”

Europa Liberă: Dar Dvs, nu?

„Eu în Rusia, nu. Dar în Europa, bogdaproste!”

Între timp, şoseaua din centrul satului Suric s-a aglomerat, oamenii adunându-se la un praznic de pomenire, întrunire care, de obicei, se lasă cu discuţii despre cele mai recente noutăţi:
„Eu nu socot că ruşii îs buni sau europenii sunt buni. Fiecare pentru dânsul. Nimeni nu va veni la noi în ţară să ia paiul de jos şi să-l ridice, dacă nu vom schimba noi lucrurile.”

„Noi trebuie să facem acest lucru.”

„Toţi de sus trebuie daţi jos şi să fie aduşi cei de peste hotare. Care vor să lucreze şi care sunt pentru ţară, dar cei de la conducere, fiecare se gândeşte la buzunarul lui.”

„De atâta nu avem încredere în nimeni!”

Europa Liberă: Dar cum vă informaţi ca să nu vă lăsaţi manipulaţi?

„Ei, nu ştiu, noi avem 68 de programe primim. De fapt, nici nu vreau să vorbesc, degeaba se vorbeşte. Ei te conving că vor face una, alta, dar nu fac nimic, nimic nu fac. Ce au făcut din ce au promis?”

Impresia cu care am plecat din satul Suric e că oamenii simt apropierea campaniei electorale şi prind a pune pe cântar promisiunile făcute acum patru ani, ca să nu mai muşte iar aceeaşi nadă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG