Europa Liberă: De pe data de 28 aprilie cetățenii moldoveni pot călători fără vize în UE. România a fost unul dintre statele care a susținut cel mai mult această idee și acest demers, de ani de zile. De ce credeți că este important acest pas pentru cetățenii Republicii Moldova?
Gențiana Șerbu: În primul rând, liberalizarea regimului de vize reprezintă un semnal de acceptare politică din partea Uniunii Europene. Este un semnal că Republica Moldova există și are importanță pentru UE.
În 2006 eram reprezentantul României în grupul COEST în cadrul Consiliului UE care se ocupă inclusiv de Republica Moldova. În calitate de observatori atunci, chiar înainte ca România să devină membru UE, împreună cu Cehia, am propus liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova, nu doar facilitarea care se acceptase pentru a fi discutată la acel moment. A fost premieră atunci, s-au uitat puțin curios la noi partenerii europeni, a fost primit cu reticență la vremea respectivă acest subiect. Dar ulterior, momentul 2009 a fost extrem de important și o schimbare radicală de poziție, Republica Moldova a devenit din ce în ce mai importantă pentru UE, iar în contextul actual regional desigur are o importanță și mai mare.
Europa Liberă: Dacă tot ați amintit despre anul 2006, ne amintim că atunci la putere era opoziția actuală, care iată că acum vine cu ideea de integrare în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Atunci însă au fost cei care au pledat pentru integrarea în UE. De ce credeți că s-a produs această schimbare de atitudine, de abordări, de vectori din partea acelorași figuranți politici?
Gențiana Șerbu: Cum bine ați spus – atunci erau la putere, acum sunt în opoziție.
Desigur, nu este numai acest aspect. Mai în glumă, mai în serios, dar haideți să vedem ce se întâmplă în această Uniune Vamală – ieri la Minsk nu s-a semnat acordul, între Belarus și Kazahstan și Federația Rusă sunt divergențe serioase. Rusia a declarat că va pierde 30 de miliarde de dolari anual, dacă va accepta condițiile celorlalte două state. Deci, mai așteptăm ce se întâmplă acolo. Nu vorbim despre un sistem viabil, nu vorbim despre un sistem existent – este încă în embrion. Și cu toate presiunile care se fac asupra celorlalte state de a adera la acest sistem, acesta trebuie mai întâi să existe.
Până una-alta, UE e cea care și-a dovedit viabilitatea. Sigur că are momente de criză, de greutăți, dar împreună le depășim. Și sunt convinsă că le vom depăși în continuare, iar Republica Moldova în câțiva ani va fi parte a acestui sistem viabil.
Europa Liberă: Locuiți în Republica Moldova de ani de zile, sunteți în fluxurile informaționale și sociale de aici. Cum vă explicați faptul că societatea rămâne în continuare destul de divizată între aceste două proiecte geopolitice?
Alt aspect este că Uniunea Vamală este promovată mediatic de Federația Rusă. Cum majoritatea populației încă este acoperită mediatic de mijloacele de informare ale Federației Ruse sau controlate de Federația Rusă. Aceasta este consecința.
Europa Liberă: Pe exemplul României, care a avut și ea acest moment de liberalizare a călătoriilor cu UE, care a fost impactul acestei liberalizări în România, la ce ne putem aștepta în Republica Moldova sub acest aspect al deschiderii oamenilor către Europa, a schimbării mentalităților și a abordărilor?
Gențiana Șerbu: Categoric se schimbă mentalitățile, categoric nivelul de exigență al populației față de serviciile oferite de autorități crește, categoric este o altă percepție, demnitatea omului se întărește, se consolidează, el își dorește mai mult, mai bine și solicită mai mult și mai bine, nu mai are acea teamă de a se exprima.
Europa Liberă: În Republica Moldova am văzut zilele acestea și stări de spirit de genul: „De ce aș avea nevoie de acest regim liberalizat de vize, pentru că oricum nu am bani să călătoresc”. A existat și în România acest fenomen? De unde credeți că vine această atitudine care a fost chiar surprinzătoare pe alocuri?
Gențiana Șerbu: Repet, este impactul mass media. Noi în România nu am avut această situație. Nu am avut situația unei media contra Uniunii Europene. Gândiți-vă că la noi a fost un pact, Pactul de la Snagov, semnat de toate forțele politice care contau în România, de toată societatea civilă, de sindicate – cu toții au semnat acest Pact de susținere a parcursului euroatlantic al României.
Este o diferență mare totuși între cele două state, între situația pe care o avem în România față de acest subiect și situația din Republica Moldova unde există totuși o falie importantă în societate.
Europa Liberă: Republica Moldova în următoarele câteva luni urmează să treacă printr-o etapă extrem de importantă până la semnarea Acordului de Asociere. Credeți că în această perioadă ar exista pericole, amenințări la adresa Republicii Moldova, având în vedere și situația din regiune, faptul că Rusia este interesată în deturnarea acestui curs european al Chișinăului.
Gențiana Șerbu: Aș vrea să știu și eu răspunsul la întrebarea aceasta, este foarte greu de făcut un pronostic. Va depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla în Ucraina și de soluția care se va găsi pentru calmarea situației.
Ceea ce mi-e teamă este să nu se instaleze un status-quo de tipul celui din Transnistria și în Ucraina. O astfel de soluție nu este o soluție. Depinde în continuare de modul în care Occidentul – și aici înțelegem UE și statele NATO – vor înțelege să se implice și să-și asume consecințele unor măsuri mai drastice. Să vedem. Lucrurile sunt încă foarte fluide și foarte greu de gestionat și respectiv este foarte greu de făcut un pronostic.
Sigur că ceea ce putem face este de a asigura populația moldoveană de sprijinul categoric al României. Categoric, interesele pe care Republica Moldova le identifică ca fiind interese naționale sunt literă de lege pentru noi și vom susține Chişinăul în apărarea lor.
Europa Liberă: Ce perspectivă pe termen mediu vedeți pentru Republica Moldova? De exemplu, primul ministru Iurie Leancă a vorbit despre anul 2019 ca posibil moment de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Gențiana Șerbu: Dacă e lăsată în pace Republica Moldova să-și continue drumul și la nivelul de implicare și susținere a UE, a SUA se poate atinge acest obiectiv și îmi doresc din tot sufletul acest lucru. În 2019 România va asigura președinția UE și este anul în care noi sperăm ca Republica Moldova să adere la UE.
