Linkuri accesibilitate

Roman Chircă: „Federaţia Rusă revine în relaţiile tehnologice cu comunitatea internaţională la perioada sovietică”


La un punct de control în apropiere de Slaviansk în estul Ucrainei.

La un punct de control în apropiere de Slaviansk în estul Ucrainei.

Opiniile unui expert economist despre efectul sancțiunilor internaționale asupra Rusiei și a statelor învecinate.



În ce măsură şi ce efecte R. Moldova poate suferi, prin ricoşeu, în urma sancţiunilor aplicate Rusiei Statele Unite şi Uniunea Europeană, aşa cum arată un raport al FMI? Vom încerca să ne facem sau să ne consolidăm o părere în această privinţă împreună cu expertul Roman Chircă, directorului Institutului Economie de Piaţă.

Europa Liberă: Aşadar, dle Chircă, FMI a lansat studiul de primăvară despre economiile din centrul și estul Europei, un raport care prognozează pentru regiune, cu excepţia economiilor Turciei şi Rusiei, o creştere de 2,3%. Vestea proastă ar fi însă că, potrivit aceluiaşi raport, eventuala extindere și aprofundare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, ca și a eventualelor contramăsuri rusești, ar putea avea un efect economic prost pentru regiunea central și est-europeană, pentru R. Moldova, inclusiv. Haideţi să pornim de la întrebarea ceea mai de la suprafaţă: cum şi cât de grav pot răni economia moldovenească aceste valuri de sancţiuni faţă de Rusia şi eventuala replică la ele din partea acesteia?
Roman Chircă

Roman Chircă

Roman Chircă: „Sancţiunile impuse de către UE şi SUA vizează o listă de cetăţeni în primul rând, dar mai recent şi anumite companii importante din Federaţia Rusă, iarăşi din cercul imediat al lui Vladimir Putin. Însă există şi anumite avantaje pentru noi din acest punct de vedere.

Rusia nu poate replica la aceste sancţiuni economice cu alte sancţiuni economici, pentru că s-ar produce efectul de lanţ şi s-ar resimţi mai profund efectele acestor sancţiuni. Vedem recent o achiziţie de către Vnesheconombank a 24% din acţiunile Băncii de Economii. Federaţia Rusă, retrăgând capitalul din statele occidentale, oligarhii ruşi retrăgând aceste capitaluri le plasează în economii emergente, în primul rând în Asia de Sud-Est, dar şi Republica Moldova.

Rusia nu este interesată în escaladarea sancţiunilor economice, pentru că aceasta ar avea un efect multiplicator la sancţiunile deja instituite. De aceea nu sunt efecte directe asupra economiei Republicii Moldova urmare a acestor sancţiuni. Unicul moment îngrijorător este aplicarea de către Federaţia Rusă a mai multor restricţii faţă de cetăţenii Republicii Moldova care muncesc în Rusia. Peste 200 de mii dintre ei la ora actuală au anumite ştampile în paşaport care nu permite intrarea pe teritoriul Federaţiei Ruse. Dar sunt pentru cetăţenii care au depăşit termenul legal de şedere pe teritoriul Federaţiei Ruse. De aici provine şi principala sursă de remitenţe din Republica Moldova care, din păcate, formează şi principala sursă de creştere economică pe care o avem.

Un efect negativ ar fi scăderea acestei creşteri. Dar pentru că am înregistrat o creştere de 8,9 în 2013, iar scăderea remitenţelor în proporţiile actuale ar însemna o creştere de peste 2%, înseamnă că economia va fi totuşi în zona pozitivă.”

Europa Liberă: Deci, aprecierea „unde dai şi unde crapă” nu este total aplicabilă în cazul acestor sancţiuni şi, respectiv, în Moldova efectele nu pot fi totuşi dramatice?

Roman Chircă:
„Aşa este. Dar există şi anumite semnale negative. Ieri, Gazprom-ul a declarat Ucraina, Moldova şi Belarus ţări cu risc sporit de a nu asigura livrarea de gaze către Europa, ceea ce înseamnă că, pe de altă parte, aceste state fiind oarecum în vizorul expansiunii militare a Federaţiei Ruse, ar putea cădea în zona de relaţie dificilă, precum se află de exemplu guvernul Ucrainei în relaţia cu Federaţia Rusă care nici nu este recunoscut ca partener în discuţie. Dar, chiar şi cu Ucraina, Federaţia Rusă încearcă să menţină cu orice preţ toate legăturile economice pe care le are, inclusiv cu întreprinderile ucrainene din sectorul militar. Ceea ce arată că Federaţia Rusă nu este motivată să acutizeze efectele crizei, chiar cu un guvern ucrainean declarat oficial ostil.”

Europa Liberă: Vorbeaţi de Vnesheconombank şi achiziţia pe care a făcut-o în Republica Moldova într-un sector destul de sensibil. Sugeraţi că în viziunea guvernului de la Moscova, sau a autorităţilor şi cercurilor de business de acolo, R. Moldova ar fi unul din „coşurile în care e sigur să plasezi ouăle”, sau cum se explică această retragere din locuri mai îndepărtate şi plasarea inclusiv în Republica Moldova a capitalurilor?

Roman Chircă:
„Dacă e să continuăm comparaţia Dvs., mai degrabă dintr-un milion de ouă, 3-4 sunt plasate în acest „coş” care se numeşte Republica Moldova. Este un stat bun pentru astfel de plasamente. Este în afara UE, ceea ce înseamnă că Republica Moldova nu va aplica sancţiunile europene, iar ei, oligarhii ruşi, caută orice modalitate de plasare a mijloacelor care se micşorează vertiginos. Fiindcă ieri în listă a fost inclusă Lukoil - o companie veche privată petrolieră rusească, care doar cu această includere a pierdut câteva miliarde de dolari din valoarea sa de capitalizare în urma căderii, deprecierii raitingului de către principalele companii de raiting. Ceea ce ne arată că orice plasament, orice replasare a mijloacelor este una din ocupaţiile de bază ale cercului din imediata proximitate a lui Putin.”

Europa Liberă: Vorbeaţi de remitenţe. O diminuare drastică a acestora ce efecte asupra economiei moldoveneşti ar putea avea?

Roman Chircă:
„Oficial este vorba despre 1,8 miliarde de dolari, ceea ce vine prin sistemul bancar. Neoficial această cifră nu poate depăşi trei miliarde, undeva ar putea să fie între 2-2,5 miliarde. O reducere de exemplu cu jumătate de miliard, sau cu un miliard a remitenţelor ar însemna cam 10-15% din PIB, ceea ce ar însemna o criză şi o recesiune imediată a economiei. Mai mult ca atât, un element din criză este faptul că mai multe sisteme de plăţi internaţionale, inclusiv MasterCard şi Viza au stopat operarea cum anumite bănci din Federaţia Rusă.

Lista de ieri a mai adăugat câteva bănci în această listă, ceea ce înseamnă că cetăţenii nu vor mai putea foarte uşor să transfere mijloace către Republica Moldova prin sisteme de plată internaţională, nefiind încă dezvoltat un sistem rusesc de plată care să fie extins operaţional şi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: În general, dacă am face o incursiune în istorie, Vă amintiţi vreun precedent grăitor pentru toată lumea în care nişte sancţiuni economice ar fi soluţionat eficient şi rapid vreo problemă asemănătoare cu ceea a comportamentului de acum al Rusiei?

Roman Chircă:
„Sigur. Există precedente numeroase în acest sens. Când dictatori cu ambiţii exagerate similare cu cele ale actualului preşedinte al Federaţiei Ruse au devenit laici, au devenit parteneri de discuţie. Recent Iranul a avut sancţiuni foarte dure incluse de comunitatea internaţională. Practic, PIB-ul acestui stat a scăzut de peste șase ori. Acesta a fost nevoit să petreacă alegeri democratice, să schimbe establishmentul de la Teheran. Iar acum acest stat a devenit un partener de discuţie rezonabil.

Sancţiuni similare au fost incluse împotriva guvernului Miloşevici, care a căzut în ultimă instanţă şi care a produs acele mişcări tectonice în societatea sârbă care l-au repus pe vectorul de integrare europeană. Şi multe state africane au păţit la fel. Irak-ul este un exemplu foarte elocvent.”

Europa Liberă: Deci, luarea în derâdere a acestor sancţiuni din partea unor oficiali ruşi seamănă mai mult a „mină bună” într-un joc prost?

Roman Chircă:
„Exact. Ieri s-a regăsit în listă şi o companie, un traider care exportă 25% din petrolul Federaţiei Ruse, iar maşina propagandistică rusească permanent spune că acţiunile, sancţiunile vor avea efect şi asupra europenilor şi americanilor. Este adevărat. Anumite companii vor avea reduceri de vânzări, însă proporţia acestor efecte este de 99 la 1. Deci, 99 sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse şi doar 1% - efect asupra companiilor occidentale, cum este cazul companiei franceze care pregătit, sau a avut o comandă pentru port-elicoptere, contract care a trebuit să fie oprit.

Cel mai grav pentru economia rusă este că aceste sancţiuni transmit un mesaj potenţialilor investitori. Pe de altă parte, Federaţia Rusă revine în relaţiile tehnologice cu comunitatea internaţională la situația din perioada sovietică. Chiar ieri, Departamentul de comerţ al SUA a introdus interdicţii pentru exporturi şi contracte de produse ce conţin elemente tehnologice avansate. Exact astfel stăteau lucrurile în perioada sovietică, când URSS nu avea acces la aceste tehnologii.”

Europa Liberă: Cum se poate regăsi Republica Moldova în contextul acestor sancţiuni: înţelegerea simplă a omului, a cetăţeanuit obişnuit este că nu poţi colabora cu cineva care este sancţionat de bunii tăi prieteni sau parteneri?

Roman Chircă:
„Republica Moldova nu este în poziţie să facă acest lucru, pentru că atunci când vorbim despre sancţiuni, nu
R. Moldova trebuie să aibă o perspectivă de lungă durată şi să anticipăm anumite acţiuni, să diminuăm exporturile către Federaţia Rusă, să le reorientăm spre UE ...
vorbim despre blocarea tuturor relaţiilor dintre Vest şi Federaţia Rusă. Este vorba despre diminuarea acestora pe anumite segmente. Republica Moldova trebuie să aibă o perspectivă de lungă durată şi să anticipăm anumite acţiuni, să diminuăm exporturile către Federaţia Rusă, să le reorientăm spre UE, să fim vigilenţi, pentru că ceea ce s-a întâmplat ieri cu tranzacţia la Vnesheconombank este un pas absolut care nu va duce la sporirea securităţii bancare a Republicii Moldova.

Este absolut clar că acceptarea unui actor important din sistemul bancar al Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova depăşeşte cadrul securităţii bancare şi atinge zona de securitate a Republicii Moldova. Aeroportul a fost concesionat iarăşi unei companii din Federaţia Rusă. Ceea ce iarăşi diminuează semnificativ din potenţialul nostru de securitate. De aceea acestea sunt lucruri care alarmează, sunt nişte paşi neclari din partea guvernării care nu se racordează la abordarea contemporană a comunităţii internaţionale.”
XS
SM
MD
LG