Linkuri accesibilitate

FMI lansează studiul de primăvară despre economiile din centrul și estul Europei


Raportul FMI examinează „chestiuni analitice de interes pentru politicieni, savanți și pentru publicul larg al regiunii”.



Fondul Monetar Internațional a lansat astăzi la Istanbul studiul „Chestiuni economice regionale” pentru primăvara anului curent. Țările care fac obiectul raportului sunt fostele țări comuniste și Turcia. Acest tip de cercetare a fost introdus de departamentul european al FMI în aprilie 2013 și examinează, potrivit serviciului de presă FMI, „chestiuni analitice de interes pentru politicieni, savanți și pentru publicul larg al regiunii”. Tema prioritară a studiului de anul acesta o constituie modelele și riscurile finanțării externe.

Raportul constată că în întreaga regiune creșterea economică se relansează în lumina revenirii economiei zonei euro. Regiunea ca întreg - cu excepția economiilor celor mai mari, Rusia și Turcia – ar urma să crească anul acesta cu 2,3%, adică de două ori mai mult decât anul trecut.

Mai mulți factori de risc întunecă însă perspectiva. Condițiile finanțării externe au devenit mai instabile din a doua jumătate a anului trecut, iar anul acesta li se adaugă riscurile geopolitice ale crizei ucrainene.

Autorii raportului spun că eventuala extindere și aprofundare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, ca și a eventualelor contramăsuri rusești, ar putea avea un impact mare asupra regiunii central și est-europene. Mai mult, continuarea tensiunilor va avea efect negativ asupra felului cum este percepută întreaga regiune de către investitori.

Majoritatea țărilor europene au cu Rusia și Ucraina legături limitate la sectorul energetic. Însă țări vecine cum sunt Moldova, Belarus sau țările baltice ar urma să fie afectate de o creștere economică rusească scăzută prin intermediul comerțului și fluxului de remitențe. Țările central-europene, ca Ungaria, Slovenia, Cehia, Slovacia și Polonia, ca și unele țări din Balcani și Finlanda au o „expunere” modestă la economiile rusească și ucraineană, de 2-5% din PIB. Dintre țările zonei euro, cele mai puternice legături economice cu Rusia le au Germania și Olanda.
Țări ca Moldova sau Belarus depind de evoluția economiei rusești și în ce privește investițiile străine direct – se mai arată în raport.

Dependența Europei de gazul rusesc – din care o parte însemnată tranzitează Ucraina – expune regiunea unor eventuale șocuri de prețuri, în cazul perturbării piețelor gazului și petrolului. Cam 40% din gazul consumat de europeni vine din Rusia – iar nivelul dependenței este cel mai ridicat în țările central și sud-est europene, cu o singură excepție: România. Rusia furnizează de asemenea cam o treime din țițeiul prelucrat de europeni.

Majoritatea țărilor europene au legături financiare directe limitate cu Rusia, dar sunt vulnerabile la contaminare bazată pe scăderea încrederii investitorilor. Ciprul, Austria și Ungaria sunt cele mai expuse piețele bancare din Ucraina și Rusia, cu o expunere de avuții de 4-13% din PIB, mai ales prin intermediul filialelor locale ale unor bănci. Se crede că proporția nu este suficient de mare pentru a pune în pericol banca-mamă, de pildă din Austria. Dar FMI consideră că o deteriorare a mediului de afaceri din Rusia și Ucraina ar putea avea un impact asupra profitabilității băncilor. În schimb de pe urma instabilității prelungite ar profita Elveția și unele țări din zona euro cu sectoare bancară socotite sigure pe timp de criză.
XS
SM
MD
LG