Linkuri accesibilitate

Valeriu Vasilică: „Mă îngrijorează că, la Chișinău cel puțin, lumea trăieşte în spaţii paralele din punct de vedere lingvistic...”


La un protest al Ligii Tinerilor Ruși la Chișinău

La un protest al Ligii Tinerilor Ruși la Chișinău

Despre minorități, limba română și conviețuirea în societatea moldovenească, o discuție Valeriu Vasilică (IPN).



De ce fel de protecţie au nevoie minorităţile etnice din Republica Moldova? Din partea cui? Cărui stat sau câtor state le sunt loiali sau mai loiali cei mai mulţi dintre reprezentanţii minorităţilor etnice cu paşaport moldovenesc în buzunar? Vom continua astăzi o temă iniţiată recent de agenţia IPN, discutând cu directorul acestei agenţii, comentatorul politic Valeriu Vasilică.



Europa Liberă: IPN a realizat recent o serie de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale s-au pronunţat despre măsura în care aceste minorităţi se simt acasă în Republica Moldova sau, dimpotrivă, suferă de o anumită dedublare, aşteptând o protecţie specială din partea fostului centru imperial sau sovietic. De ce aţi considerat de actualitate o asemenea abordare ?

Valeriu Vasilică:
„Poate de aceea pentru că suntem cetăţeni ai acestei ţări şi poate de aceea pentru că şi în calitate de jurnalişti, în calitate de taţi, fii ş.a.m.d. ne dorim stabilitate, ne dorim integrare deplină în viaţa socială a tuturor. Poate că primele semne de nelinişte în acest sens, pentru prima dată după o pauză foarte mare, a apărut în preajma, în timpul acelor referendumuri nerecunoscute în UTA Găgăuzia. După acele referendumuri a mai fost o perioadă când se părea că neliniştile noastre s-au epuizat, s-au consumat, dar a venit după aceea Ucraina.

Această criză din Ucraina, din punctul meu de vedere, a avut la bază, de asemenea, anumite probleme existente sau inventate, reale sau nu tocmai reale, care ţin de convieţuirea oamenilor de diferite etnii. Mie mi se pare că acel pretext pe care l-a folosit Rusia şi continuă să-l folosească în calitate de ameninţare cu intervenţie într-un stat vecin, mie mi se pare că revin îngrijorările, revin pericolele şi pentru societatea noastră.

Ne-am pus ca scop să reevaluăm poate încă o dată, într-un mini ciclu, nu ne-am putut pune sarcini prea multe, sunt sarcini strict jurnalistice, ne-am pus scopul să măsurăm, dacă se poate de spus, încă o dată, temperatură relaţiilor interetnice în Republica Moldova şi să anticipăm eventual nişte deranjuri, nişte tensiuni sau să vedem de unde pot veni deranjurile şi tensiunile. Ni s-a părut că acest instrument, acest „termometru” îl putem aplica dacă apelăm la punctul de vedere al reprezentanţilor cât mai multor grupuri.”

Europa Liberă: Ce concluzie, concluzie-refren, ca să spunem aşa, v-a impresionat mai mult la capătul seriei de materiale despre minorităţile ca problemă, potenţială problemă?

Valeriu Vasilică: „Noi am avut un material final, un punct de vedere al sociologului şi poate că şi el prezintă interes în acest proces de tragere a concluziilor. Eu aş vrea să mă refer la concluziile echipei noastre. Ele se referă, poate cu regret, mai mult la aspectul politic al relaţiilor interetnice din Republica Moldova. Cred că ar trebui să fiu de acord cu participanţii la acest mini-sondaj al nostru care spun că în Republica Moldova, cel puţin acum, nu există prea multe premise pentru deranjuri interetnice şi că problemele existente pot şi trebuie să fie soluţionate pe calea amiabilă, pe calea comunicării, pe calea intereselor reciproce a diferitelor etnii care locuiesc în Republica Moldova.

Poate că este o concluzie de-a mea mai veche nu doar care reiese din acest mini sondaj al nostru, dacă şi există o problemă care poate fi afiliată la problemele interetnice, mie mi se pare că acea problemă este generată de necunoaşterea limbii oficiale de către mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.

În acest sens, nu se produce comunicarea nu doar la nivel politic. Nu se produce comunicare eficientă, comunicare tolerantă în mediul cotidian, pe stradă. Chiar dacă vorbim şi ne mândrim că avem în Republica Moldova un spaţiu bilingv sau chiar cu mai multe limbi vorbite oricum moldovenii sunt cei care cunosc limbile minorităţilor mai mult decât minorităţile – limba oficială a statului.”

Europa Liberă: În general, legislaţia lingvistică a R. Moldova a fost adoptată încă în perioada Uniunii Sovietice? Cât de benefică ar fi acum readucerea în actualitate a problemei ajustării la noi necesităţi a respectivei legislaţii?
Valeriu Vasilică: „Răspunsul meu ar fi că orice lucru bun făcut temeinic începe sau se bazează pe lucruri normative, legislative, legale. Normal că ar trebui să umblăm un pic la regulile de vorbire şi de studiere a limbilor în Republica Moldova. Până la urmă, ţi în aceste norme înnoite ar trebui să prevedem asigurarea unei comunicări inteligente, tolerante. Aş pune accent poate mai mult pe aspectul economic al studierii limbii române de către cei care încă nu o cunosc.”

Europa Liberă: Ce aveţi în vedere, mai mulţi bani pentru organizarea învăţării limbii?

Valeriu Vasilică: „Mai mulţi bani şi poate mai multe stimulente, pentru că dacă omul se descurcă şi fără limba română, de ce ar trebui să facă omul, care este conservativ de felul lui, de ce ar trebui să facă un efort. Aş propune şi nişte stimulente economice, nişte bani pe care oamenii să-i aibă la nişte cursuri, să aibă un spor pe o perioadă la salariu dacă cunoaşte sau îşi perfecţionează limbă.”

Europa Liberă: În ce măsură teza că UE este răul, iar Rusia şi conglomeratele construite în jurul ei este binele, teză împărtăşită larg şi destul de vizibil de o parte considerabilă a minorităţilor naţionale ar putea compromite mişcarea de integrare europeană a R. Moldova?

Valeriu Vasilică: „Ar putea compromite. De aici vin pericolele şi provocările la care ne refeream în cadrul sondajului nostru. Dacă majoritarii, moldovenii, au nu tocmai suficientă informaţie despre bine şi rău în acest proces de alegere al nostru ce este binele şi ce este răul sau nu tocmai binele. Şi moldovenii care cunosc mai multe limbi, şi care privesc mai multe posturi de televiziune în Republica Moldova, ceilalţi care cunosc doar o singură limbă şi au informaţie dintr-o singură sursă fie bine intenţionată, fie rău intenţionată oricum s-ar putea să avem probleme suficient de mari atunci când va trebui fie să alegem în mod democratic, printr-un eventual referendum, fie la următoarele alegeri parlamentare care urmează să aibă loc la sfârşitul anului s-ar putea să existe anumite probleme de înţelegere a binelui şi răului pentru fiecare om în parte, fiecare cetăţean al Republicii Moldova. Şi iarăşi zic că problemele vin din lipsa de comunicare. Iar lipsa de comunicare eficientă ţine de necunoaşterea limbii oficiale.”

Europa Liberă: Un fenomen mai nou, de dată recentă: fără a generaliza, se observă o fisură tot mai pronunţată între etnici ucraineni şi etnici ruşi din R. Moldova, cauzată de diferita înţelegere a celor ce se întâmplă acum în Ucraina. Autorităţile statului Republica Moldova ar putea sau ar trebui chiar să intervină în vreo formă pentru a preveni deteriorarea în continuare a relaţiilor dintre cetăţenii de etnie ucraineană şi rusă, de exemplu?

Valeriu Vasilică: „Nu cred că e cazul să se intervină în acest spectru îngust de relaţii. Este nevoie să se intervină, să se facă eforturi mari pentru informarea largă, pentru informarea şi facilitarea comunicării tuturor cetăţenilor, inclusiv a minorităţilor, inclusiv a ruşilor şi ucrainenilor. Nu aş privi cu ochi buni o anumită separare a relaţiilor dintre anumite grupuri etnice pentru că poate pe asta şi se mizează atunci când se speculează sau se provoacă probleme pe segment interetnic, foarte şi foarte vulnerabil.”

Europa Liberă: Se vorbeşte deseori despre acţiunile necesare ale statului menite să loializeze cât mai mult minorităţile. Putem vorbi şi de vreo condiţie sau mişcare inversă în acest sens?

Valeriu Vasilică: „Mi-aş dori foarte mult să fie aşa. dar dacă era aşa în realitate, nu am şi ajuns să discutăm tema astăzi. Nu am fi ajuns să ne temem de anumite provocări care pot veni pe acest segment sub aspectul separatismului sau sub aspectul deturnării cursului european al Republicii Moldova. Dacă nu s-a întâmplat timp de 20 şi ceva de ani trebuie să vedem ce mai avem de făcut suplimentar la ceea ce s-a făcut până acum sau nu s-a prea făcut până acum. Cu mare regret situaţia s-a conservat cam nu ştiu de pe când, cu 10-20 de ani în urmă. Am convingerea şi îngrijorarea că cel puţin la Chişinău lumea trăieşte în spaţii paralele din punct de vedere lingvistic. Cred că trebuie să vedem ce avem de făcut suplimentar.”





XS
SM
MD
LG