Linkuri accesibilitate

Tiraspolul a cerut Moscovei şi comunităţii internaţionale să recunoască independența regiunii transnistrene - opinii ale experţilor şi locuitorilor din Tiraspol şi Chişinău.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Tiraspolul a cerut Moscovei şi comunităţii internaţionale să recunoască independența regiunii transnistrene.

Ce uneşte şi ce desparte cele două maluri ale Nistrului?

„Are loc o agitaţie politică cum că acolo sunt românii, iar aici sunt ruşii. Doar asta cred că ne desparte. În rest, la nivel uman, suntem absolut la fel.”

„Suntem un popor, probabil, asta-i principalul, ceea ce ne uneşte.”

Opinii ale locuitorilor, dar şi ale unor experţi din Tiraspol şi Chişinău.

Şi… Parlamentul European a declarat în premieră că Moldova, Ucraina și Georgia pot depune cerere de aderare la Uniunea Europeană.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Sovietul suprem din Tiraspol a făcut apel la recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene pentru alipirea sa ulterioară la Rusia. Apelul a fost expediat la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin, Dumei de Stat şi Consiliului Federaţiei de la Moscova, precum şi Naţiunilor Unite şi OSCE.

La Chişinău, apelul la recunoaștere a fost condamnat de îndată de premierul Iurie Leancă. El l-a numit „o sfidare directă a procesului de negocieri” pentru soluţionarea conflictului transnistrean și a cerut Federației Ruse și forurilor internaționale să-l respingă.

Şi ministerul de externe al Ucrainei a spus că demersul Tiraspolului „pune la îndoială procesul de reglementare pe cale paşnică a conflictului transnistrean şi integritatea teritorială a Moldovei”. Ucraina a îndemnat administraţia din Tiraspol să renunţe la, citez, „autoizolarea artificială” care a creat o „situaţie economică şi socială complicată în Transnistria”. Această situaţie, se mai spune în comunicatul de presă al diplomaţiei de la Kiev, „poate fi depăşită nu pe calea confruntării prin scenarii dubioase, ci prin acceptarea opţiunii europene, propuse cetăţenilor de pe ambelor maluri ale Nistrului şi care presupune libertatea circulaţiei, modernizarea economiei, standarde de securitate europene şi bunăstare”, am citat.

Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a spus că președintele Vladimir Putin a fost înștiințat despre cererea de recunoaştere a Tiraspolului, dar nu s-a fixat încă o dată la care urmează s-o examineze.
Vladimir Putin

Vladimir Putin

La conferința televizată anuală de întrebări și răspunsuri de la Kremlin, a doua zi după decizia legislativului din Tiraspol, preşedintele rus Vladimir Putin a spus că oamenii din regiunea transnistreană „ar trebui să aibă dreptul să-și decidă singuri soarta” și a sugerat că dialogul privind viitorul regiunii ar trebui intensificat. Totodată, Putin a îndemnat Ucraina și Moldova să ridice imediat ceea ce a numit „blocada asupra regiunii transnistrene”.

Senatorul american John McCain a declarat la Chişinău că Statele Unite vor ajuta Moldova în perioada importantă pe care o parcurge acum spre Uniunea Europeană. McCain s-a aflat la Chişinău însoţit de alţi trei senatori, reprezentând comisiile de afaceri externe şi, pentru ernegie şi resurse natirale. Un comunicat de la guvern a anunţat că delegaţia americană a discutat cu premierul Leancă despre intensificarea relaţiilor bilaterale, atragerea investițiilor, securitatea energetică, evoluţiile regionale şi reglementarea conflictului transnistrean.

Republica Moldova nu va depune cerere de aderare la Uniunea Europeană decât atunci când va fi sigură că acesteia i se va da curs. Precizarea a făcut-o pentru Europa Liberă, viceministrul de externe Iulian Groza, la o zi după ce Parlamentul European a adoptat în premieră o rezoluţie în care se spune că Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul de a cere aderarea la Uniune. Iulian Groza s-a ferit să utilizeze repere temporale exacte, dar a spus că Moldova ar putea depune această cerere între momentul semnării, în iunie, a acordului de asociere şi următorul summit al Parteneriatului Estic, programat pentru primăvara lui 2015 la Riga.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a spus că acordul la care s-a ajuns la convorbirile de la Geneva de joia trecută oferă speranțe că diplomația ar putea detensiona situația din Ucraina. Totodată, el a spus că discută cu liderii țărilor aliate despre posibile noi sancțiuni împotriva Rusiei, în cazul că nu se vor înregistra progrese. Obama a mai spus că dată fiind reputația din trecut a Rusiei, el este sceptic. Președintele a făcut aceste remarci la Casa Albă, joi, după ce la Geneva șefii politicii externe din Rusia, Statele Unite, Ucraina și Uniunea Europeană au convenit măsuri de detensionare a situației din Ucraina, inclusiv dezarmarea grupărilor „ilegal înarmate” din întreaga țară.

***

Europa Liberă: Aşadar, Sovietul suprem din Tiraspol a cerut Moscovei şi comunităţii internaţionale să recunoască independenţa regiunii transnistrene. Nu este pentru prima oară când Tiraspolul înaintează un asemenea demers, în ciuda faptului că Chişinăul şi Tiraspolul continuă procesul de negocieri. Însă din anul 2003 şi până în prezent, cele două părţi nu au mai purtat discuţii asupra unui proiect de statut juridic al regiunii transnistrene, poziţiile lor rămânând diametral opuse, deşi s-au înaintat mai multe propuneri. Ce uneşte şi ce desparte cele două maluri ale Nistrului? I-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender.
„Suntem de generaţie veche, am făcut şcoala în URSS şi am fost foarte apropiaţi de ruşi. Singurul vector benefic pe care îl văd este numai spre Rusia. Dacă îi vom întoarce spatele va fi o catastrofă. Cine are nevoie de noi aşa săraci, fără să producem nimic, fără industrie?”

„Totuşi, vom fi cu Rusia şi niciodată cu Moldova. Pur şi simplu, nimeni nu vrea să anticipeze evenimentele şi să intre în conflict.”

„Fac sport. Când ne întâlnim cu echipele din Moldova, - din Chişinău. Bălţi şi alte oraşe, - nu simţim nici o deosebire esenţială, pentru că ne întâlnim deja de opt ani şi ne-am deprins unii cu alţii. Cu alte echipe, de peste hotare, de exemplu din Rusia sau Ucraina, ne întâlnim rar, pentru că Rusia este departe de noi, inaccesibilă.”

„Eu ştiu că toată lumea e pentru Rusia şi că în Transnistria şi foarte mulţi în Moldova la fel vor să adere la Rusia. Bunăoară, toată lumea de la noi pleacă la muncă în Rusia şi nu în ţările Uniunii Europene. Acolo salariile-s mai mari şi nu au neînţelegeri la nivel cotidian.”

„Nu este nimic care să apropie Chişinăul şi Tiraspolul. Ei vor în Uniunea Europeană, iar la noi populaţia, practic sută la sută, vrea în Rusia. Cred că ceea ce ne desparte este anume faptul că Chişinăul, Moldova vrea în Uniunea Europeană. Ştiu că tarifele la gaze şi alte servicii în comun la ei sunt mai mari decât la noi.”

„Avem rădăcini comune şi aceeaşi mentalitate. Asta-i cert. Mentalitatea nu s-a schimbat. Şi desigur naţionalitatea. Aici sau dincolo naţionalitatea este aceeaşi. Pentru că ceea ce se spune - că aici ar fi mai mulţi ruşi - nu este adevărat. Ne desparte probabil prerogativele limbii române şi ale limbii ruse. Nimic altceva. Tradiţiile sunt aceleaşi. Are loc o agitaţie politică cum că acolo sunt românii, iar aici sunt ruşii. Şi rezultă că noi suntem împotriva românilor, iar ei sunt pentru. Mi se pare că doar asta ne desparte. În rest, la nivel uman, suntem absolut la fel. Din cauza acestei agitații politice, oamenii de aici încep să spună inepţii despre moldoveni, iar acolo suntem numiţi separatişti. Dar este numai din cauza agitaţiei. La nivel uman, suntem identici.”

Europa Liberă: Despre ce uneşte şi ce împiedică să se apropie cele două maluri ale Nistrului, corespondenta Europei Libere, Alla Ceapai, a stat de vorbă cu locuitori ai Chişinăului.
„Suntem un popor, probabil, asta-i principalul, ceea ce ne uneşte.”

„Ne-ar uni prietenia.”

„Ne apropie un trecut comun care l-am avut până în 1992.”

„De fapt, reprezentăm acelaşi stat, deşi pentru ei cred că mai puţin contează cui aparţin, de fapt.”

„Istoric, suntem români, moldoveni. Adică o naţiune, o limbă, o cultură avem. Întrebarea ar fi corectă: ce ne desparte de dânşii. Ne desparte că politica ruşilor a fost mai mult acolo concentrată în a deznaţionaliza populaţia – mai mulţi ruşi au fost aduşi. Minusul moldovenilor care trăiesc acolo este că nu-şi dau stăruinţa ca să-şi apere interesele.”

„Şi dacă ruşii, de exemplu, ar veni şi le-ar spune că da, uite, vă garantez un viitor mai bun, poate ei fără ca să se gândească ar accepta pentru că nu ar avea o alternativă viabilă din partea Moldovei.”

Europa Liberă: Vectorul politicii externe este cel care ne desparte?

„Da, desigur. Din câte înţeleg, noi ne orientăm către Uniunea Europeană. Însă ei posibil că sunt orientaţi spre Uniunea Vamală, fapt care consider că ar fi o greşeală, o eroare, pentru că Uniunea Vamală pur şi simplu nu există - pe hârtie.”

„Ne desparte realitatea de astăzi şi faptul că ei au trăit într-o societate închisă mult timp.”

Europa Liberă: Atitudinea cetăţenilor de acolo e una prietenoasă faţă de cetăţenii de pe malul drept?

„Mai degrabă este puţin prietenoasă. Opiniile lor se formează într-un mediu puternic afectat de propaganda rusească care acum s-a intensificat. Cred că ne consideră, în mare parte, mai degrabă oameni răi decât buni.”

„Marea majoritate totuşi au fost influenţaţi de mentalitatea rusească şi influenţa respectivă încă se păstrează. Deşi nu prea vor să recunoască că sunt oarecum influenţaţi, chiar manipulaţi.”

Europa Liberă: Dar ce desparte cele două maluri ale Nistrului?

„Deocamdată – Nistrul. Trebuie să facem poduri, şi dintr-o parte, şi din cealaltă. O bună parte din responsabilitate îi aparţine guvernării. Dacă guvernarea o să fie interesată, dacă are interes faţă de acest popor în ansamblu, atunci ei o vor face, şi nu vor tărăgăna zeci de ani.”

„Multe depind de conducerea noastră. Prin convorbiri, să găsească limbă comună.”

Europa Liberă: Ce-ar trebui să se întâmple ca barierele ce ne despart să nu mai existe?

„În primul rând ar trebui oarecum să dispară influenţa Rusiei.”

„Nici nu ştiu, ar fi trebuit să fim mai activi, mai insistenţi în 1992. Dar acum, deja au prins rădăcini aceste idei ruseşti, cam greu ar fi pentru Republica Moldova să ne unim împreună.”

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzile Chişinăului.

***

Europa Liberă: Demersul Sovietului suprem de la Tiraspol privind recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene a fost adresat preşedintelui rus Vladimir Putin, celor două camere ale parlamentului de la Moscova, Naţiunilor Unite şi OSCE, precum şi liderului administraţiei din Tiraspol Evgheni Şevciuk. Despre motivaţia şi contextul deciziei Sovietului suprem, colega mea, Diana Răileanu, a stat de vorbă cu politologul din Tiraspol, Andrei Safonov.

O astfel de cerere, explică Andrei Safonov, analist politic la Tiraspol, îi permite lui Şevciuk să iniţieze procedura de recunoaştere a regiunii ca stat suveran pentru alipirea ulterioară la Rusia.
Andrei Safonov

Andrei Safonov

Andrei Safonov: „Potrivit legislaţiei locale, anume preşedintele este cel care transpune politica externă în realitate. Decizia sovietului suprem, pe de o parte, pune la punct strategia de recunoaştere a independenţei Transnistriei. Pe de altă parte, preşedintele Şevciuk, prin intermediul ministerului de externe care i se subordonează nemijlocit, va întreprinde paşi concreţi pentru atingerea acestui scop.”

În decizia adoptată de Sovietul suprem de la Tiraspol se face trimitere la referendumul organizat în regiune în urmă cu opt ani. Atunci, majoritatea participanţilor s-a pronunţat pentru independenţa regiunii şi alipirea ulterioară la Federaţia Rusă. Analistul Andrei Safonov se declară convins că rezultatele plebiscitului din 2006 rămân perfect valabile şi o eventuală repetare a referendumului ar releva aceeaşi stare de spirit. L-am întrebat pe Andrei Safonov cât de potrivită este cererea liderilor din stânga Nistrului tocmai acum, când Ucraina vecină este într-o criză catalizată de referendumul din Crimeea:

Andrei Safonov: „E greu de spus în ce măsură decizia şi mai ales o posibilă recunoaştere a independenţei Transnistriei e una potrivită din punct de vedere tactic. Însă cred că miza este una practică. Deoarece Federaţia Rusă este dispusă să suţină forţele din cadrul CSI care îi sunt loiale, e limpede că autorităţile de aici vor mai ales să reamintească Moscovei care le este poziţia. Chiar dacă Federaţia Rusă nu va recunoaşte oficial independenţa Transnistriei, Tiraspolul mizează că Moscova îi va oferi mai multe fonduri şi ajutoare. Cel puţin, eu aşa văd lucrurile”.

Europa Liberă: Politologul din Tiraspol, Andrei Safonov, în dialog cu Diana Răileanu.

***
Natalia Gherman

Natalia Gherman

Europa Liberă: Într-un interviu acordat corespondentului Europei Libere Rob Coalson, ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, a spus că Moldova a luat notă „cu atenție” de remarcile despre regiunea transnistreană făcute de președintele Vladimir Putin în 17 aprilie. Reamintim că la conferința televizată anuală de întrebări și răspunsuri de la Kremlin, liderul rus a spus că oamenii din regiunea transnistreană „ar trebui să aibă dreptul să-și decidă singuri soarta”. Putin a făcut aceste remarci la o zi după ce legislativul de la Tiraspol a cerut Rusiei și unor organizații internaționale recunoașterea independenței regiunii transnistrene.

„Am vrea foarte mult să vedem o reacţie foarte clară din partea Rusiei la apelul apărut acum câteva zile”, a spus Natalia Gherman. Totodată, în interviul pentru Europa Liberă, Natalia Gherman a cerut tuturor părților să se abțină de la declarații sau acțiuni unilaterale care ar putea îngreuna procesul de pace transnistrean.

***

Europa Liberă: Cât de fezabilă este cererea de recunoaştere făcută de Tiraspol? Colega mea Lina Grâu l-a întrebat pe expertul din Chişinău, de la Centrul de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, Ion Tăbârţă:

Ion Tabârţă: „Cererea Tiraspolului de a se alipi Federației Ruse este una foarte fezabilă. Pentru toată lumea este ştiut că Tiraspolul nu joacă independent, Tiraspolul joacă după anumite scenarii bine scrise de Moscova. De fapt, la momentul actual, regiunea transnistreană este condusă mai degrabă de Dmitrii Rogozin, prin telefon, decât de actualele autorităţi.

Când era Smirnov, totuşi lucrurile stăteau puţin altfel. Evghenii Şevciuk a avut o anumită libertate de manevră în primul său an de mandat – se întâmpla atunci când el s-a întâlnit cu premierul de atunci Vladimir Filat la fotbal, la teatru, la muntele Atos. Însă odată cu revenirea lui Vladimir Putin la conducerea Kremlinului, la Moscova, toată independenţa, toată autonomia lui Şevciuk s-au terminat.

Și este evident că dacă înainte regiunea transnistreană era o pârghie de presiune asupra Republicii Moldova, acum, deja, devine o pârghie şi împotriva statului ucrainean. Se doreşte a se face o conexiune dintre Crimeea şi regiunea transnistreană, iar, mai nou, în estul Ucrainei, aşa-numita republică populară Doneţk, în așa fel încât prin anumite referendumuri să fie create un număr de entităţi separatiste. Ulterior, aceste entităţi cu administrații marionete să fie, în totalitate, supuse Federaţiei Ruse.

Și se va merge fie pe scenariul federalizării – dar trebuie să înţelegem că va fi o federalizare de genul celei din memorandumul Kozak, adică se va dori ca centrul administrativ, fie că este Chişinăul, fie că este Kievul să fie blocat de alte centre regionale. În aşa mod aceste centre, fie că este Doneţk, fie că va fi Tiraspolul, să blocheze anumite politici, în special europene, atât ale Kievului, cât şi ale Chişinăului.

Ori se va merge pe versiunea şi mai hard și aceste teritorii vor fi alipite după modelul Crimeii.”

Europa Liberă: Vladimir Putin, joi, a avut o conferinţă de presă în care a menţionat şi problema transnistreană. Putin a somat încă o dată Chişinăul şi Kievul să ridice blocada economică a Transnistriei. În acelaşi timp, ştim că Parlamentul de la Chișinău a votat anularea taxelor pentru importurile din regiunea transnistreană, invocată de Tiraspol ca blocadă economică.
Ion Tabârţă: „Din start trebuie să clarificăm un lucru. Aşa-numitele comunicări ale lui Vladimir Putin cu poporul, pare-mi-se zece la număr, sunt foarte bine regizate. Sigur că această solicitare a Transnistriei a făcut parte din scenariul acestei comunicări. Nu întâmplător regiunea transnistreană acum s-a adresat cu această cerere de alipire la Rusia. Consilierii lui Putin i-au ridicat mingea la fileu.

Ce este și mai important, este faptul că Vladimir Putin, pentru prima dată, a lăsat să se înţeleagă printre rânduri că este o posibilă alipire a regiunii transnistrene la Federaţia Rusă. El chiar a și vorbit despre 200 mii de cetățeni ruși. Dacă, până acum, astfel de voci veneau din partea lui Vladimir Jirinovski sau alți politicieni de aceeași factură, atunci Kremlinul și Putin niciodată nu şi-au permis astfel de declaraţii. Este evident că este o presiune în plus asupra Republicii Moldova.

Dar cred că, până la urmă, Federaţia Rusă va aştepta până în toamnă. Federaţia Rusă va aştepta alegerile parlamentare din Republica Moldova. Până atunci sunt sigur vom avea noi presiuni, vom avea noi blocade. Dar după alegeri, dacă se vor menţine forţe pro-europene la guvernare, atunci cred că scenariul Crimeii este unul foarte, foarte verosimil. Dacă vor veni forţe pro-ruse, atunci, la sigur, Federaţia Rusă îşi va revizui această politică şi va tempera declaraţiile care vin de la Tiraspol.

Oricum, este evident că Federaţia Rusă are nevoie de întreaga Republică Moldova, nu are nevoie numai de regiunea transnistreană. Dar, până la urmă, în cazul în care Republica Moldova se va îndrepta ireversibil spre Uniunea Europeană, Moscova cu siguranță va merge pe acest scenariu al recunoaşterii şi alipirii regiunii transnistrene la Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Vroiam să vă mai întreb şi despre negocierile internaţionale care au avut loc pe 17 aprilie la Geneva şi acordul la care s-a ajuns privind desfiinţarea tuturor grupurilor înarmate ilegale, eliberarea clădirilor ocupate şi abţinerea de la violenţe. În ce măsură este credibil acest nou angajament al Rusiei şi dacă ne putem aştepta la respectarea lui, sau, aşa cum spunea premierul de la Kiev, Arseni Iaţeniuk, este doar o manevră a Federaţiei Ruse?

Ion Tăbârță: „Eu sunt sceptic că părțile cred sincer în această înțelegere, că această înțelegere va fi respectată. Ce este foarte important în aceste negocieri de la Geneva, chiar dacă ele sunt criticate de multă lume și chiar calificate ca fiind inutile, este faptul că sunt de natură de a nu permite escaladarea situației.

Kievul are nevoie să ajungă cu bine la alegerile prezidențiale din 25 mai. Pentru actuala guvernare de la Kiev este foarte important ca aceste regiuni separatiste – așa-numita republică populară de la Donețk – să participe la alegerile prezidențiale, astfel ca legitimitatea și legalitatea noilor autorități, noii puteri să se extindă și asupra acestor teritorii separatiste.

Federația Rusă, de fapt, urmărește inversul – ea dorește în loc de alegeri un referendum și va face tot ce îi stă în putință pentru ca aceste alegeri să nu se desfășoare pe teritoriul celor trei regiuni separatiste pe care le controlează.

Cel mai probabil Federația Rusă, după ce va prelua controlul asupra regiunii Donețk, îl va aduce pe Victor Ianukovici. Moscova în continuare insistă că de fapt președintele legitim al statului ucrainean este anume Ianukovici. Și planul cel mai probabil este să-l pună în fruntea acestei republici, pentru ca apoi treptat să extindă teritorial împuternicirile lui și să extindă zona separatistă dincolo de regiunea Donețk, să rupă cât mai multe regiuni posibil, să creeze așa-numita Malorosia sau Novorosia.”

Europa Liberă: Și în timp ce în Ucraina au loc aceste evenimente dramatice, Republica Moldova intră din ce în ce mai mult în atenția unor oficiali europeni. Am asistat săptămâna trecută la o vizită la Chișinău a trei foști președinți ai unor țări care fac parte acum din Uniunea Europeană, apoi la vizita a patru senatori americani care au venit cu un mesaj foarte clar de susținere pentru Republica Moldova. Ce înseamnă întețirea acestor vizite la Chișinău? Există un simbolism al acestor mesaje venite din Occident spre Republica Moldova?
Ion Tăbârță: „Sigur că există – avem mesaje clare de susținere a Republicii Moldova de către comunitatea internațională. Ce ne spune acum Occidentul? Ne spune: „Băieți, sunteți pe calea cea dreaptă, mergeți bine. Da, sunt probleme, dar oricum direcția este cea bună”.

Uniunea Europeană încearcă acum să joace la anticipație. Respectând toate formalitățile sale instituționale, Uniunea Europeană s-a ars în Ucraina – marea problemă a Acordului de Asociere l-a constituit cazul Timoșenko, care de fapt simboliza justiția selectivă în statul ucrainean. Federația Rusă a profitat de asta și și-a întețit presiunile, pentru ca până la urmă să deturneze parcursul european al Ucrainei sub mandatul lui Ianukovici.

Acum, în cazul Republicii Moldova, Uniunea Europeană încearcă să joace la anticipație, scurtează pe cât este posibil toate termenele și în acest caz totul va depinde de noi. O dovadă a acestei deschideri este și decizia de joi a Parlamentului European.”

Europa Liberă: Mai mulți experți au calificat decizia de joi a Parlamentului European ca fiind una istorică și care deschide de fapt o perspectivă europeană Republicii Moldova. Este vorba despre decizia prin care a fost recunoscută perspectiva alinierii la articolul 49 al Tratatului de la Lisabona pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Cum vedeți Dvs. această decizie?

Ion Tăbârță: „La noi mulți experți, care merg pe linia filorusă, au spus că decizia respectivă nu este una relevantă. Din punctul meu de vedere, însă, lucrurile stau invers.

Uniunea Europeană, prin Parteneriatul Estic, a dorit să-și constituie o politică de frontieră – s-a dorit ca securitatea frontierelor Uniunii Europene să fie asigurată instituțional. Iar ceea ce a făcut Federația Rusă, care a jucat geopolitic în acest caz, a fost să demonstreze că securitatea instituțională nu poate fi garantată când ai așa un partener imprevizibil ca Federația Rusă în regiune.

Și atunci, Uniunea Europeană, pentru prima dată, a acceptat că aceste state pot fi, în perspectivă, membri în Uniunea Europeană. Ceea ce nu a fost niciodată până acum.

De fapt, Acordul de Asociere demult a fost parafat. Problema numărul unu a fost că noi, în preambul, am vrut un articol sau o prevedere care să spună că în viitor Republica Moldova poate fi stat candidat. Însă Uniunea Europeană nu a acceptat acest lucru. Acum, pentru prima dată, se recunoaşte această perspectivă. Depinde când – peste 5, peste 10, peste 15 ani, dar această perspectivă acum există. Până la urmă, s-a ajuns acolo unde a vrut preşedintele român Traian Băsescu. El a vorbit nu o singură dată despre nevoia de a scoate Republica Moldova din Parteneriatul Estic şi de a o include în pachetul Balcanilor de Vest. Și acum, prin această rezoluţie a Parlamentului European, s-a deschis calea de aderare şi pentru statele din Parteneriatul Estic, nu numai a celor din Balcanii de Vest.

Încă o dovadă a faptului că Uniunea Europeană a accelerat procesele legate de Republica Moldova, a „ars” la maxim etapele, este și regimul liberalizat de vize. Dacă, iniţial, se presupunea că vom putea călători fără vize în luna iunie sau chiar iulie, acum vedem că Uniunea Europeană a grăbit la maxim acest proces.

Acum o lună se preconiza că cetăţenii noştri vor călători fără vize prin Europa în mai, ca până la urmă acest lucru să se întâmple și mai devreme – şi anume, pe 28 aprilie. Putem spune că, simbolic, 28 aprilie, într-o zi de Paştele a Blajinilor, cetăţenii moldoveni deja vor călători liber în Europa. În mai puţin de o săptămână, deja ne putem face bagajele, cei care deţinem paşapoarte biometrice, ca să călătorim liber. De fapt, anume libera circulaţie este unul dintre principalele câştiguri şi simbolizează unitatea continentului european – faptul de a putea circula fără restricţii, fără bariere în toată Europa. Și vedem că dacă aici ni se scot barierele, în cealaltă parte, în Est, acestea, din contra, ni se pun.”

Europa Liberă: Analistul politic de la Centrul „Politicon” din Chişinău, Ion Tăbârţă, într-un interviu cu Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Europarlamentara română Monica Macovei a declarat Europei Libere că Republica Moldova ar trebui să depună cerere de aderare la Uniunea Europeană imediat după semnarea Acordului de Asociere, așteptată cel mai târziu în luna iunie. Joia trecută, Parlamentul European a spus într-o declarație tot la propunerea Monicăi Macovei că Moldova, Georgia și Ucraina pot depune cerere de aderare. Rezoluția Parlamentului European nu produce consecințe juridice și nu a fost încă examinată de țările membre. Dar este pentru prima dată când o instituție a Uniunii Europene adoptă un act care oferă o perspectivă de aderare celor trei foste republici sovietice. Liliana Barbăroșie a discutat cu Monica Macovei care conduce și delegația europeană de cooperare parlamentară cu Republica Moldova.
Monica Macovei

Monica Macovei

Monica Macovei: „După semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE se poate face această cerere. În rezoluţie am pus dreptul Republicii Moldova de a face această cerere, dar există o procedură formală. În primul rând - să faci o cerere. Deci, să faci o aplicaţie în care să spui: vreau să intru în UE. Acest lucru se poate face după semnarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber-Schimb.”

Europa Liberă: Deci, în iunie-iulie?

Monica Macovei: „Când semnaţi. Consiliul a spus din martie până în iunie. Poate mai repede – asta vreau să spun. Până acum, în alte documente, Parlamentul European recunoştea aspiraţiile Republicii Moldova de a intra în UE. Acum, ne-am luat şi noi un rol şi spunem: da, aveţi dreptul să depuneţi o cerere. Asta înseamnă: gata, puteţi depune cerere. E prima dată când spunem asta.

Doi - tot în rezoluţie am pus ceea ce trebuia să punem: că Parlamentul European aprobă intrarea în vigoare provizorie a Acordului de Asociere imediat după semnare. Pentru că dacă îl semnaţi mâine, poimâine, în mai sau în iunie, noi nu mai suntem în sesiune. Decât în iulie, când va fi noul Parlament. Pentru noi joi a fost ultima zi din acest mandat. Deci, să fiţi pregătiţi ca, indiferent de când semnaţi, mai-iunie, să poată intra în vigoare tratatul de Asociere şi cel de Liber-Schimb. Şi aveţi aprobarea Parlamentului. Am dat-o înainte. Parlamentul a mai cerut Consiliului să semneze cât mai repede cu Republica Moldova Acordul de Asociere.

Trei - am cerut Consiliului să reducă toate procedurile de notificare la minimum posibil, aşa încât să intre imediat în vigoare Acordul de Asociere cum este semnat. Şi noi am aprobat asta. Şi de asemenea am cerut ratificarea acordului până la sfârşitul mandatului acestei Comisii Europene ceea ce ar însemna în toamnă.”

Europa Liberă: Ar putea fi complicaţii cu ratificarea?

Monica Macovei: „Nu, nu văd complicaţii. Sunt nişte paşi procedurali. Dar, repet, imediat ce va fi semnat Acordul, el va intra în vigoare şi oamenii vor simţi beneficii. Plus că, dacă se întâmplă ceva, având în vedere agresiunea Rusiei, UE va putea să acţioneze mai mult, mai profund, având semnat acest Acord cu Moldova. Şi doi - am prevăzut dreptul Republicii Moldova de a cere intrarea în UE.”

Europa Liberă: Înseamnă asta că în puţin timp Moldova ar putea deveni şi candidat?

Monica Macovei: „În primul rând trebuie să ceară. Ăsta e primul pas procedural. După aceea se deschid capitole de negociere, pe diverse probleme, pornind de la administraţie, justiţie, economie de piaţă, competiţie, agricultură, transporturi – foarte multe. Asta e procedura pe care a au urmat-o toate statele care au devenit membre. Se depune cerere, apoi se deschid capitole de negociere şi se negociază ani de zile. Dar, în opinia mea, acum, fiind situaţie de criză, nu e cazul să stăm ani de zile. Pentru că la o criză politică, trebuie un răspuns de criză, nu unul de vremuri normale. Totul trebuie să meargă mult mai repede.”

Europa Liberă: În ce măsură împărtăşesc grupurile parlamentare din Parlamentul European această idee a Dvs.?

Monica Macovei: „Şi alţi colegi de-ai mei sunt de acord cu asta. Aici trebuie de discutat cu Consiliul, cu statele membre, pentru că în acest moment, tocmai fiind o situaţie de criză, trebuie rapid de integrat Moldova în UE, la fel şi Georgia. Şi Ucraina, dacă se decide aşa. Cu un mecanism special. Adică facem ceva ce nu a mai fost, dar ceva ce trebuie să facem. Fiindcă nu putem sta cu mâinile încrucişate. Adică un mecanism prin care să obligăm aceste trei ţări să continue să facă aceste reforme pe care trebuie să le facă. Dar să fie protejate fiind în UE.”

Europa Liberă: Premierul Iurie Leancă a avansat nu demult un termen - 2019. Cât de real vi se pare?

Monica Macovei: „Mi se pare real. Eu ce spun este că eu gândesc că ar trebui mai repede datorită crizei politice, repet – cu un mecanism special de verificare, pentru ca autorităţile din Republica Moldova să continue cu aceste reforme.”

Europa Liberă: Ce complicaţii vedeţi în tot acest drum?

Monica Macovei: „Numai din partea Federaţiei Ruse văd complicaţii. Văd că şi SUA, şi UE susţin Republica Moldova. În ceea ce priveşte Parlamentul European, aprobarea pentru semnarea acordului o aveţi în scris, dreptul să faceţi cerere să intraţi în UE îl aveţi în scris, am cerut şi fonduri suplimentare pentru Republica Moldova în aceeaşi rezoluţie. Şi am susţinut integritatea teritorială şi am criticat referendumul ilegal din Găgăuzia, la fel şi cererea Sovietului Suprem din regiunea separatistă Transnistria. Deci, tot ce trebuia să punem în rezoluţie este acolo.”

Europa Liberă: Europarlamentara Monica Macovei, în dialog cu Liliana Barbăroşie.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG