Parlamentului European a decis, adoptând o rezoluţie, că Republica Moldova, Ucraina şi Georgia pot depune cerere de aderare la Uniunea Europeană, atunci când vor întruni condiţiile. Între altele, deputaţii europeni, au salutat, în aceeaşi rezoluţie, anularea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova începând cu 28 aprilie şi a subliniat importanţa semnării, cât mai curând posibil, a Acordului de Asociere şi ratificarea acestuia până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene. Despre beneficiile apropierii de Uniunea Europeană am discutat în ajun cu Boris Tadic, fostul preşedinte al Serbiei, ţară candidată pentru aderarea la UE din 2012 şi liberă la vize din 2009.
Boris Tadic: „Beneficiile de pe urma acestei oportunităţi sunt imediate. Cetăţenii moldoveni vor putea călători liber, fără limite, şi vor vedea cum ţările bine organizate, zi de zi, încearcă să îmbunătăţească calitatea vieţii oamenilor. Cei mai avantajaţi vor fi tinerii, studenţii, oamenii de afaceri, cei care vor avea parte de mai multe oportunităţi să importe acasă tehnologii şi cunoştinţe moderne.
Trăim într-o lume mică şi din acest motiv, liberalizarea regimului de vize reprezintă elementul cheie pentru dezvoltarea ulterioară a ţării Dvs. În campania pentru prezidenţialele din 2008, aceasta a fost promisiunea de bază, care am făcut-o alegătorilor. După ce ţara a obţinut un regim liberalizat de vize, oamenii din Serbia erau foarte fericiţi, sărbătoreau pe străzi. Mass media a avut grijă să le explice pe înţelesul lor care sunt beneficiile acestei liberalizări.
E adevărat, situaţia noastră este puţin diferită, pentru că am avut parte de un regim liberalizat de vize cu UE în fosta Iugoslavie, iar după criza şi războiul prin care am trecut, am pierdut acest beneficiu. Deci, pentru noi a reprezentat recuperarea unui drept pierdut şi am simţit, din nou, sentimentul de libertate.”
Europa Liberă: Sunt voci care susţin că semnarea Acordului de Asociere şi mai ales cel de Liber schimb cu Uniunea Europeană va duce la ruinarea antreprenorului local. Cât de întemeiate sunt aceste temeri?
Însă oamenii de afaceri de aici trebuie să înţeleagă că nu vor mai putea face business ca în trecut, or acest Acord de Liber Schimb presupune şi anumite reguli clare de joc. Din acest motiv, Guvernul de la Chişinău trebuie să lucreze foarte mult pentru a dezvolta spiritul antreprenorial şi a responsabiliza oamenii de afaceri. Cred că Republica Moldova ar putea chiar să îşi mărească exporturile, adică să valorifice adevăratul potenţial al ţării.”
Europa Liberă: În Republică Moldova, corupţia reprezintă un subiect sensibil. Din câte ştiu, la fel şi în Serbia. Oricum, lupta împotriva corupţiei este foarte importantă pentru o ţară care vrea să adere la Uniunea Europeană. În Serbia care ar fi obstacolele?
Boris Tadic: „Corupţia, într-o societate, reprezintă cel mai mare obstacol în calea dezvoltării economice, pentru că în lupta cu acest flagel pierzi nu doar bani şi resurse, dar şi energie. În plus, vorbim şi despre încredere.
Dacă oameni nu au încredere că politicienii aflaţi la guvernare fac tot posibilul ca să conducă eficient ţara, că pot lupta eficient împotriva corupţiei, atunci societatea începe a se confrunta cu probleme funcţionare. Din acest motiv, curmarea acestui flagel reprezintă cheia pentru modernizarea Republicii Moldova.
Să ştiţi că nu doar în ţările aflate în tranziţie, dar şi în cele bine organizate, corupţia, dă bătăi de cap guvernanţilor. Dacă cineva crede că a reuşit să combată corupţia greşeşte amarnic. Din acest motiv sugestia mea este ca promisiunea de curmare a acestui flagel să fie făcută în campaniile electorale, dar mai ales respectată după aceste campanii.”
Europa Liberă: Dacă ne referim la situaţia din regiune, în special la cea din Ucraina şi anexarea Crimeei. Federaţia Rusă face trimitere la precedentul Kosovo, în contextul anexării Crimeii. Credeţi că situaţia din Kosovo şi Crimeea sunt comparabile?
Boris Tadic: „Întotdeauna se pot compara aceste două situaţii, însă trebuie să înţelegem că fiecare caz este unic în felul său. Pe de altă parte, trebuie să fim conştienţi că orice mişcare secesionistă va face trimitere la cazul Kosovo, pentru că a fost creat un precedent.
Din acest motiv eu întotdeauna pledez pentru situaţiile „win-win”, adică cele în care ambele părţi au de câştigat. Sunt pentru negocieri, pentru reconciliere şi soluţii care nu vor crea precedente. Cred că acest lucru este posibil şi în cazul Ucrainei. Soluţia trebuie să fie în negocieri la care să participe nu doar ucrainenii sau europenii, dar şi oficiali ai Federaţiei Ruse. Trebuie să înţelegem că ceea ce se va întâmpla în Ucraina va avea consecinţe asupra multor ţări. Noi trăim într-o lume mică, plină de provocări, conectate între ele.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, în cazul regiunii transnistrene a Republicii Moldova negocierile durează mai mult de 20 de ani. Sunt multe voci care spun că negocierile nu au dus la nimic şi că formatul „5+2” este unul ineficient...
Boris Tadic: „Şi care ar fi alternativa? Cel mai probabil războiul. Însă această alternativă nu reprezintă o soluţie, cel puţin în cazul ţării mele războiul a adus doar necazuri. Chiar şi acum simţim consecinţele războiului, avem şi astăzi poduri distruse, în centrul capitalei Belgrad se pot vedea clădiri distruse de război. Câte oportunităţi am pierdut din cauza acestui război!
Ştiu, negocierile pot fi foarte dificile, obositoare şi interminabile, însă alternativa scurtă o reprezintă războiul. Din punctul meu de vedere, războiul nu este o soluţie.”
Europa Liberă: Dle Tadic şi la ultima întrebare am să mă refer la vizita pe care aţi întreprins-o la Chişinău alături de foştii preşedinţii Poloniei, dl Alexander Kwasnievski şi cel al Albaniei, Rexhep Meidani. Care a fost mesajul pe care l-aţi adus la Chişinău?
Din acest motiv, pot doar să vă sugerez să luaţi în calcul ceea ce a făcut Serbia. Noi am stabilit foarte clar că orientarea ţării este spre Uniunea Europeană, însă, în acelaşi timp, am păstrat relaţii şi parteneriate strategice cu Rusia şi China. Cred că puteţi avea relaţii bune cu Federaţia Rusă şi, în acelaşi timp, puteţi înainta spre Uniunea Europeană. Depinde totul de capacităţile de negociator pe care le au liderii acestei ţări. Este o provocare, însă una foarte posibilă.”
