Linkuri accesibilitate

Acolo e un univers întreg! Iar garsoniera e doar pentru ca să ai unde dormi nopţile…



Soţia l-a părăsit demult. Nenea Petea nu-şi aminteşte în ce an s-a produs ruptura. Numai fiul îi mai trimite din cînd în cînd nişte biştari din străinătate. Banii aceştia îl ajută pe nenea Petea să reducă niţel datoriile endemice la serviciile în comun şi să-şi păstreze garsoniera.

Nenea Petea are o pensie de 1300 de lei şi e mulţumit. Putea fi mult mai rău.

„Ştii că la ţară sînt oameni care au muncit ca nişte cai şi primesc numai 700 de lei ?” m-a întrebat nenea Petea cu vocea lui dogită.

Are ochii încercănaţi, faţa îi este brăzdată de riduri adînci, îi lipsesc cîţiva dinţi. Cînd spune ceva, ridică în sus un deget arătător.

Nenea Petea are o singură ocupaţie notabilă. Dis-de-dimineaţă el se îndreaptă spre locul care i-a devenit a doua casă. E vorba de staţia-terminus de troleu de pe strada Sarmizegetusa. E una dintre cele mai jegoase staţii din oraş. Băncile pe care se aşază nenea Petea şi camarazii săi sunt murdare. Pe jos e multă murdărie. Camarazii lui nenea Petea, pensionari singuratici şi ei, aduc cîte o sticlă de votcă sau bere şi încep conversaţiile. O jumătate din pensia lui nenea Petea e folosită pentru cumpărarea alcoolului şi ţigărilor indispensabile pentru discuţii.

Deasupra interlocutorilor matinali, pe un perete jegos-igrasios, e o inscripţie ciudată: MOLDOVENI-DECI-ROMÂNI. Dar pe nenea Petea şi pe prietenii săi nu-i interesează mesajul transmis de inscripţia albastră. Chiştoacele sunt aruncate lîngă bănci, ca să aibă de lucru măturătorii. Cetăţenii matinali care aşteaptă troleul se cam feresc de pensionarii şi şomerii petrecăreţi şi nici nu se aşază pe băncile slinoase. Staţia aceea e fieful găştii lui nenea Petea.

Uneori, izbucneşte cîte o sfadă straşnică, cînd apare unul dintre şmecherii care vor să se aghesmuiască fără să dea un bănuţ. Altădată, a fost luat în şuturi un beţiv care urinase impardonabil pe bancă. Da, nenea Petea s-a obişnuit cu murdăria. Da, el aruncă chiştoacele pe jos, dar nici chiar aşa!

Acolo, la staţia-terminus de pe strada Sarmizegetusa e rostul vieţii lui nenea Petea. Acolo e rememorată tinereţea, acolo se bea şi se fumează pe săturate, acolo omul te ascultă cu adevărat cînd vorbeşti! Acolo e un univers întreg! Iar garsoniera e doar pentru ca să ai unde dormi nopţile…
XS
SM
MD
LG