Linkuri accesibilitate

Svetlana Munteanu: „calitatea produselor cu indicații geografice înregistrate este garantată și consumatorii au o mare încredere”


Un interviu despre denumirile de origine ale produselor moldovenești și avantajele lor în schimburile comerciale internaționale.



Este oare Republica Moldova, aşa cum se regăseşte în Acordul de Asociere cu UE, parafat recent, dezavantajată serios în privinţa protecţiei reciproce a indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine pentru produsele agricole şi alimentare? Şi a neglijat, oare, guvernarea de la Chişinău, sub acest aspect, branduri răsunătoare cum ar fi Cricova, Mileştii Mici, Purcari şi altele, cum susţin criticii opoziţiei?

Explicaţii şi opinii în acest sens de la Svetlana Munteanu, vice-directorul general al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI)
.

Europa Liberă: Aşadar, doamnă Munteanu, pe măsură ce se apropie data semnării Acordului de Asociere cu UE, guvernarea de la Chişinău este tot mai intens criticată de adversarii săi politici pentru faptul că ar fi negociat prost şi în dezavantajul producătorilor locali respectivul acord. Potrivit unor critici, de exemplu, Republica Moldova şi-a fi asumat obligaţia de a proteja peste o 1500 de indicaţii geografice ale vinurilor produse în UE, în timp ce comunitatea va avea angajamente de protecţie doar pentru două branduri vinicole moldoveneşti: Ciumai şi Romaneşti. Cum stau lucrurile, de fapt, sub aspectul protecţiei reciproce a indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine pentru produsele agricole şi alimentare, pornind de la prevederile acordului parafat?

Svetlana Munteanu:
„Mulţumesc pentru întrebare. Chiar mă bucur că aţi abordat această temă, fiindcă se speculează foarte mult în presa opoziţiei care este foarte „preocupată” de aceste acorduri, de aceste negocieri, şi găseşte fel de fel de neajunsuri în opinia lor.

De fapt, cum stau lucrurile: acordul este unul bilateral desigur şi toate avantajele de care beneficiază producătorii europeni sunt şi la dispoziţia producătorilor din Republica Moldova. Asta nu se discută. Acum cât priveşte Acordul de Asociere, vreau să spun că acest acord conţine mai multe compartimente, inclusiv instituirea zonei de liber schimb aprofundat. La rândul său, Acordul de Liber Schimb şi aprofundat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a inclus în integritatea sa acordul bilateral între Republica Moldova şi UE privind protecţia reciprocă a indicaţiilor geografice.

Respectivul acord privind indicaţiile geografice a fost semnat în iunie 2012, a fost ratificat de Republica Moldova la 27 decembrie 2012 şi a intrat în vigoare la 1 aprilie 2013. De fapt negocierea acestui acord, privind protecţia indicaţiilor geografice, a fost iniţiată chiar de opoziţia actuală, care pe timpul acela era la guvernare, şi anume în 2009, în 13 aprilie, a fost prima poruncă a guvernului Republicii Moldova de a da start acestor negocieri. Aşa că opoziţia ştie foarte bine cum stau lucrurile, cum stăteau lucrurile în vremea aceea.

În baza acordului vor fi protejate doar indicaţiile geografice şi denumirile de origine înregistrate pe teritoriul părţilor, adică pe teritoriul UE şi a Republicii Moldova. La momentul respectiv, în Republica Moldova erau înregistrate doar două denumiri de origine, Ciumai şi Romaneşti, Cricova şi Mileştii Mici erau protejate implicit într-un fel, prin două legi speciale – era vorba de legea specială privind declararea complexului Cricova în calitate de patrimoniu cultural naţional şi, respectiv, a combinatului Mileştii Mici, în calitate de obiect al patrimoniului cultural naţional.”

Europa Liberă: Mi-i şi jenă să vă întreb, dar asta se pretinde, de aceea am să vă cer totuşi o precizare: înseamnă asta că doar aceste produse vor putea fi vândute pe piaţa europeană?

Svetlana Munteanu:
„Nu. Nu are nimic de a face ce va putea fi vândut şi ceea ce va fi protejat. Dar, ca să-mi continui ideea: în textul acestor legi speciale erau pomenite şi aceste denumiri: Cricova şi Mileştii Mici ca indicaţii geografice, însă nu erau protejate în conformitate cu legislaţia naţională, care a fost armonizată cu cea europeană (printre altele în 2008).

Deci, spuneam, opoziţia ştia foarte bine care era situaţia, dar s-a mers totuşi la negocieri. Deoarece acordul dat este un mare avantaj pentru toţi producătorii noştri. Acum: la momentul când s-a negociat acordul, de fapt partea europeană era absolut de acord că trebuie protejate şi aceste două indicaţii: Cricova şi Mileştii Mici, şi în acest sens a fost inclusă în acordul privind indicaţiile geografice o declaraţie privind adăugarea unor noi indicaţii geografice din Republica Moldova. Şi au fost menţionate următoarele indicaţii geografice: Cricova, Mileştii Mici şi Divi. Noi am propus ca divinul să fie la fel recunoscut ca indicaţie geografică pentru că, precum bine ştiţi, am renunţat la folosirea noţiunii de Cognac şi a fost înlocuită cu Divin Şi iată doar Moldova foloseşte această denumire pentru acest tip de băuturi alcoolice.

Partea europeană a fost de acord şi anume partea europeană a propus ca să includem această declaraţie în acord. După listele acestea care sunt cu toate indicaţiile este şi această declaraţie, dar foarte puţină lume ajunge până la această declaraţie, ca s-o citească, s-o vadă şi să se convingă că, de fapt, negociatorii au avut grijă să includă şi aceste trei denumiri. Dar ele vor obţine protecţie la momentul când vor fi înregistrate în calitate de indicaţii geografice aşa cum prevede legea. Numai că vor trebui doar înregistrate.”

Europa Liberă: Ca să precizăm: alte denumiri de origine sau indicaţii geografice vor fi protejate pe măsură ce vor fi înregistrate la nivel regional?

Svetlana Munteanu:
„Evident.”

Europa Liberă: Adică nu este un „sicriu” în care s-au bătut în cuie doar cele câteva denumiri?

Svetlana Munteanu:
„Nu. Nu. Nu! Chiar acum în ianuarie a avut prima şedinţă a comitetului mixt care este instituit pe baza articolului 11 din Acordul privind indicaţiile geografice şi în cadrul acestui comitet mixt s-a făcut schimb de liste a unor indicaţii geografice noi.

De exemplu, UE a venit cu o listă de peste 300 de indicaţii geografice noi, care urmează să fie publicate luna aceasta, în numărul următor al buletinul oficial de proprietate industrială, spre consultări publice. Toate persoanele interesate vor putea să facă opoziţie în cazul în care consideră că vreo indicaţie geografică le afectează vreun drept,

La rândul nostru, noi am înaintat lista noastră cu patru indicaţii geografice înregistrate conform legislaţiei. Deci, acestea sunt Divin pentru rachiul din vin învechit, şi trei indicaţii geografice pentru vinuri: acestea sunt Ştefan Vodă, Valul lui Traian şi Codru, care au fost înregistrate aşa cum prevede legea.”

Europa Liberă: Revenind la întrebarea privind posibilitatea vânzării acestor vinuri cu denumiri geografice. Ca să înţeleagă toată lumea: care sunt avantajele protejării acestor indicaţii geografice? Prin ce câştigă producătorul? Va putea vinde mai bine, dacă şi-a protejat produsul?

Svetlana Munteanu:
„Consumatorii europeni sunt foarte bine informaţi şi ei ştiu că sistemul de indicaţii geografice este foarte bine reglementat, iar calitatea produselor cu indicaţii geografice este garantată de nişte organe de stat respective din ţara de origine. Şi atunci consumatorii au o mai mare încredere. Şi asta dă plus valoare acestor produse. Ele pot fi vândute la un preţ mai ridicat.”

Europa Liberă: E limpede. Dar în ce măsură sau cu cât elan, cu câtă motivare luptă producătorii autohtoni pentru recunoaşterea indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine în cadrul UE? Judecând după liste, sunt mai puţin entuziasmaţi…

Svetlana Munteanu:
„Vedeţi că sistemul acesta de indicaţii geografice este unul destul de complex, deoarece implică mai multe autorităţi competente, autorităţi care aprobă caiete de sarcină, sunt autorităţi de control, autorităţi de supraveghere etc. Şi înşişi producătorii urmează să se asocieze în nişte asociaţii. Doar în cazul excepţionale pot activa ca un singur solicitant în cazul înregistrării acestor indicaţii. Şi iată că probabil aici şi este momentul mai delicat pentru producători. Mulţi dintre ei preferă să aibă monopol asupra acestor denumiri. Iar indicaţiile geografice înseamnă monopol colectiv, adică o asociere între mai mulţi producători. Şi pentru producătorii din Moldova din păcate această cultură a asocierii, a activităţii în comun este mai puţin comună.”

Europa Liberă: Dar au existat până acum acţiuni de instruire a agenţilor economici, ca să înţeleagă, să facă faţă noilor rigori?

Svetlana Munteanu:
„Da. Deja după adoptarea legii, noi, AGEPI în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, acum încercăm cu Ministerul Culturii, alte autorităţi care ar putea contribui la promovarea acestui sistem am efectuat numeroase şcolarizări, numeroase seminare, am editat un ghid pentru producători cum să înregistreze o indicaţie geografică, unde am descris toate etapele. Deci, facem instruiri intense în acest sens şi chiar acum suntem la etapa de acumulare a propunerilor de la toate aceste ministere cam ce indicaţii ar putea fi înregistrate şi pentru ce produse.”

Europa Liberă: Câte denumiri de origine sunt acum înregistrate în R. Moldova şi câte pe cale? Şi în ce măsură corespunde asta potenţialului de producere al R. Moldova?

Svetlana Munteanu:
„Dacă e să încep de la ultima întrebare, din punctul nostru de vedere potenţialul de producere a acestor produse cu indicaţii geografice ţşi denumiri de origine este foarte înaltă în Republica Moldova, deoarece este o ţară agrară şi are toate condiţiile ca să producă aceste produse. În acest moment sunt înregistrate două denumiri în baza legii vechi, Ciumai şi Romaneşti, şi patru indicaţii noi autohtone, pe care le-am numit: Divin, Codru, Ştefan Vodă şi Valul lui Traian. Mai avem o cerere de înregistrare a unei ape minerale şi atât pentru moment…”

Europa Liberă: Cifrele sunt la prima vedere absolut nesemnificative: două-trei-patru produse pentru o piaţă atât de mare, precum spuneţi, şi cu un potenţial atât de mare…

Svetlana Munteanu:
„Da, sunt de acord. Noi am elaborat acum, chiar la sfârşitul anului 2013, un studiu privind căile de îmbunătăţire a protecţiei, sau de stimulare a protecţiei indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine şi am făcut o analiză amplă care este potenţialul şi cum de acţionat, care ar fi măsurile. În primul rând se impun nişte măsuri de promovare intensă a acestui sistem, de explicare, de ajutare a producătorilor. Deja am evidenţiat nişte domenii mai, să zic aşa, de perspectivă imediată şi urmează să contactăm aceşti producători şi să-i sensibilizăm, să-i convingem într-un fel. Fiindcă vă zic: nu prea cunosc acest sistem.

Dar vreau să mai zic o ideea: nu sunt absolut de acord cu părerea opoziţiei că rău s-a negociat. Dimpotrivă, s-a negociat foarte şi foarte bine în favoarea Republicii Moldova, pentru că pe lângă faptul că a fost inclusă această declaraţi, pe lângă faptul că pe viitor în orice moment pot fi completate listele, pe măsură ce vor fi înregistrate indicaţiile geografice noi, s-a mai reuşit să se negocieze o perioadă de tranziţie de cinci ani, pentru utilizarea produselor cu indicaţii geografice care sunt protejate. ”

Europa Liberă: este vorba despre „Champagne”, „Cognac”, „Cahors” pentru piaţa rusă…

Svetlana Munteanu:
„Da. Şi aceste prevederi sunt tocmai în favoarea producătorilor.”

XS
SM
MD
LG