Linkuri accesibilitate

„Pentru Stati, noi încă nu am ieşit din URSS...” (Jurnal de Chișinău).



Un articol din „Ziarul Naţional” înregistrează reacțiile internaţionale la violenţele din Ucraina. Preşedintele Franţei, François Hollande, şi premierul Marii Britanii, David Cameron, au condamnat cu fermitate violenţele produse în ultimele zile în Ucraina, unde insurgenţi proruşi ocupă instituţii din mai multe oraşe situate în estul ţării, scrie publicaţia. Guvernul german a apreciat și el că există „numeroase semne” ale susţinerii de către Moscova a unor grupări înarmate din Ucraina, se mai arată în articol.

Dar până unde va merge Putin?, se întreabă în aceeaşi publicaţie editorialistul Nicolae Negru. „Până unde îi vor permite ucrainenii”, îl citează el pe premierul polonez Donald Tusk. Ucrainenii par hotărâți să-și apere hotarele de data aceasta, să nu mai admită un nou anschluss. Cu degetul pe trăgaci, Ucraina urmărește acțiunile Rusiei. SUA, NATO s-ar putea să-i vină, într-o formă sau alta, în ajutor. Dar va depinde și de ruși, de cei din Donețk și Luhansk, dar și de cei din Rusia. Euforizați și fanatizați după ocuparea Crimeii, vor accepta ei să moară pentru „Republica Donețk”, vor accepta să fie „carne de tun” în războiul declanșat de nostalgicul Putin împotriva „poporului ucrainean frățesc”?, îşi încheie editorialistul articolul.

De ce ucrainenii din Republica Moldova nu protestează împotriva alipirii Crimeii la Federaţia Rusă? Este întrebarea pe care şi-o pune au alt autor de la acest ziar, Petru Bogatu. Se creează impresia că ucrainenii au dispărut în cel mai misterios mod cu putinţă. Mai abitir ca avionul malaezian. Poţi să-i cauţi cu lumânarea ziua în amiaza mare, că tot degeaba, apreciază dl. Bogatu. Concluzia lui este că deşi nu-şi uită originile etnice, ucrainenii, bulgarii sau găgăuzii din Moldova sunt totuşi preponderent rusofoni.

Ion Preaşcă arată în „Adevărul” că „în cadrul a şapte tranzacţii desfăşurate la Bursa de valori din Moldova au fost vândute 9,5% din acţiunile Victoriabank la un preţ total de 46,3 milioane de lei”. Autorul observă că cine sunt beneficiarii acestor tranzacţii nu s-a anunţat.

La acelaşi subiect, Inna Kîvîrjik de la „Kommersant.md” citează surse care se declară convinse că acţiunile au fost vândute acţionarilor de la Victoriabank cărora Banca Naţională le-a blocat dreptul de vot şi aminteşte că la 5 mai expiră termenul pe care BNM i l-a rezervat acestora ori să-şi vândă acţiunile, ori să obţină permisiunea organului regulator pentru posesia acestora.

Valentina Basiul îl citează în articolul său din „Adevărul” pe Dmitri Tîmciuk, directorul Centrului de Studii Militar - Politice de la Kiev, care a susţinut că „în ultimele zile militarii ruşi vin în masă la Chişinău, prin Aeroportul Chişinău, iar de aici merg organizat în Transnistria”. Autoarea prezintă date şi declaraţii din partea Serviciului de Presă al Poliţiei de Frontieră, potrivit căruia statistica intrărilor şi ieşirilor în Aeroportul Chişinău ar exclude un flux de militari în civil semnalat de surse ucrainene. În acelaşi timp, SIS nu a răspuns solicitărilor cu nicio informaţie.

Un articol de opinie din „Evenimentul Zilei” anunţă, sub semnătura Nataliei Hadârcă, că avertismentele Kievului privind sistarea, pe teritoriul ucrainean, a mersului trenurilor din și spre Moscova, cu începere de la sfârșitul lunii mai, i-ar fi pus pe jar pe mulți moldoveni care muncesc în Rusia”. Potrivit autoarei, „războiul șinelor” ar putea cauza prejudicii serioase economiei moldovenești și concetățenilor noștri”.

Washingtonul trimite artileria grea anti-comunistă la Chișinău”, titrează aceiaşi publicaţie anunţând vizita la Chişinău a senatorului american John McCain, fostul candidat republican la Președinția SUA, şi, aşa cum îl identifică publicaţia, „inamicul nr. 1 al Kremlinului”. Senatorul John McCain este aşteptat în a doua jumătate a săptămânii într-o vizită la Chişinău, pe fondul îngrijorărilor exprimate de oficiali de la Washington în legătură cu impactul crizei din Ucraina asupra conflictului din regiunea transnistreană, mai arată publicaţia citând un comunicat al Departamentului de Stat american.

Editorialistul Mircea V. Ciobanu menţionează în articolul său din „Jurnal de Chişinău” că, în condiţiile unor seisme regionale şi globale, „deputatul comunist Sergiu Stati propune (la modul serios, în plenul Parlamentului!) să retragem Acordul, deja parafat, cu Uniunea Europeană şi să-l renegociem... cu participarea Tiraspolului şi a Moscovei! Adică, să avem acordul superiorilor”. „Pentru Stati, noi încă nu am ieşit din URSS. Trăim în lumi paralele: Leancă, Natalia Gherman şi Corman (un trio diplomatic de nota zece) sunt deja în Europa; Stati mai e în URSS. Tot acolo e şi Găgăuzia. Transnistria e în Rusia, cu gândul şi cu fapta. Dodon e într-o utopică Moldovă euroasiatică. Lumea e la câştig, fie la Moscova, fie în Italia…”, scrie dl Ciobanu.

Vadim Vasiliu scrie în articolul său din „Jurnal de Chişinău” despre arestarea la Comrat a doi angajaţi ai Secţiei de evidenţă şi documentare a populaţiei din Comrat. „Aceştia sunt suspectaţi că ar perfecta cetăţenia Republicii Moldova pentru cetăţeni ai altor state. Potrivit unor surse, o cetăţenie a Republicii Moldova ar costa până la 5000 de euro. Este vorba deocamdată de şapte persoane originare din Federaţia Rusă şi Ucraina, care au perfectat buletine de identitate ale Republicii Moldova”, arată autorul.

Într-un articol publicat de Svetlana Corobceanu în „Jurnal de Chişinău” se spune că „sâmbătă trecută, la Tighina, s-au întrunit peste 50 de persoane din conducerea a 12 organizaţii de pe teritoriul R. Moldova subordonate serviciilor speciale ruseşti”. Potrivit autoarei, „securitatea statului Republica Moldova depinde enorm de cum vor evolua lucrurile în sud-estul Ucrainei. În cazul în care ne pomenim la gurile Nistrului cu o „republică populară” subordonată Rusiei, Republica Moldova riscă să piardă Transnistria şi o parte din sudul său”.

În acelaşi timp, surse de încredere invocate de autoare susţin că „în Republica Moldova sunt 22 de organizaţii subordonate serviciilor speciale ruseşti, membrii cărora sunt instruiţi pentru a destabiliza situaţia. Aceştia se pregătesc, îşi întăresc forţele. De regulă, se întrunesc în tabere în sânul naturii. O astfel de tabără a fost organizată anul trecut în pădurea din apropierea Şerpenilor. Acolo au fost instruite peste 600 de persoane, printre care cetăţeni ai Ucrainei, ai Transnistriei, inclusiv ai R. Moldova”.

Autoarea „Jurnalului de Chişinău” Nadine Chilianu, analizează într-un articol situaţia din raionul Taraclia, după ce recent primarul comunist de Taraclia, Serghei Filipov, a propus la o reuniune includerea raionului în autonomia Gagauz Yeri, „în cazul în care Parlamentul R. Moldova îl va lipsi de statut special”.
XS
SM
MD
LG