Linkuri accesibilitate

Care sunt opţiunile Moldovei după avertismentul lui Vladimir Putin că livrările de gaze rusești către 18 țări europene se pot întrerupe


(©Shutterstock)

(©Shutterstock)

Moldova a fost afectată de criza ruso-ucraineană a gazelor în 2006 şi în 2009.




Președintele Rusei Vladimir Putin a avertizat într-o scrisoare 18 lideri europeni, inclusiv pe președintele moldovean Nicolae Timofti, că livrările de gaze rusești către țările lor se pot întrerupe, dacă Ucraina nu-și achită datoria de 2,2 miliarde de dolari. În scrisoarea trimisă joi țărilor europene care primesc gaze rusești prin Ucraina, Putin își exprimă îngrijorarea că Kievul ar putea fura gaze din conductele de tranzit pentru a-și umple depozitele subterane cu o capacitate de 11,5 miliarde de metri cubi. Liderul rus scrie că în aceste condiții Gazpromul poate „sista complet sau parțial livrările” prin Ucraina și că va fi nevoit să ceară Kievului să achite consumul în avans. Care sunt opţiunile Moldovei în acest context a vrut să afle Alla Ceapai.


Ministrul Economiei speră că Rusia nu va recurge la măsurile indicate în avertismentul oficial lansat de preşedintele Putin. Într-o declarație pentru Europa Liberă, vicepremierul Valeriu Lazăr, notează dacă totuşi se va ajunge la o asemenea situaţie, Guvernul Republicii Moldova are soluţii:

„Noi nu avem rezerve. Furnizările alternative pentru Ucraina, avem înţelegere cu ei, vor fi valabile şi pentru noi. Din punct de vedere tehnic noi putem prelua sau ne putem conecta prin infrastructura tehnică existentă de a prelua gaze naturale din Ucraina altele decât cele furnizate de Federaţia Rusă. Se dezvoltă foarte serios proiectele de a prelua regim revers din ţările europene. Noi suntem conectaţi la toate acestea, nu doar la nivel de discuţii, ci şi la soluţii tehnice.”

Expertul în energetică Ion Preaşcă crede că avertismentele preşedintelui rus trebuie luate în serios, ţinând cont de precedentul din 2009 când, urmare a crizei ruso-ucrainene a gazelor, Moldova a avut oprite integral livrările de gaze naturale ruseşti, fără a avea stocuri şi combustibili alternativi. Ca şi în 2009 rezervele ucrainene de gaze, inclusiv furnizările alternative ar putea fi colacul de salvare:

„Ucraina are un depozit la Bogoroceani şi de acolo ca să poată scoate gazul pentru a-l livra în sistemă el trece prin Republica Moldova. Aşa s-a procedat şi în 2009. Acum nu ştiu dacă acolo sunt suficiente rezerve pentru aşa ceva. De aceea cred că s-a apelat la Ucraina pentru a putea importa prin gazoductele magistrale şi în Republica Moldova. Pare a fi o chestie complexă, dar din punct de vedere tehnic e posibilă.”

Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova deocamdată nu poate importa gaze naturale direct din ţări europene din motive tehnice. Un asemenea sistem urmează să devină funcțional după ce va fi construită conducta Iaşi-Ungheni, spune Ion Preaşcă:

„Trecerea aceasta pe sub Prut presupune şi construcţia unei staţii care ar funcţiona într-o direcţie şi alta, adică livrarea gazelor va fi posibilă în ambele direcţii. Ce ar putea face acum Guvernul? Să urgenteze lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni. Singura problemă este că el nu o să ne salveze deocamdată, în acest an.”

Deşi nu exclude că Rusia ar putea sista tranzitul de gaze, aşa cum a făcut-o în 2006 şi 2009, Ion Munteanu, expert în energetică de la Institutul IDIS-Viitorul, înclină să creadă că este vorba doar de o ameninţare pentru a amortiza reacţiile de penalizare a UE şi SUA. O eventuală întrerupere sau reducere a livrărilor de gaze pe termen scurt va afecta economia Republicii Moldova, însă nu atât de grav ca economiile ţărilor europene care consumă mai multe gaze naturale ruseşti:

„Există o listă de întreprinderi, pe care Guvernul le consideră prioritare, care într-o eventuală criză energetică au soluţii alternative de producere şi alimentare cu energie, cum ar fi păcura sau cărbune, dar restul economiei ar putea fi afectată foarte grav. În cazul întreprinderilor care folosesc gaze naturale pentru producere, cum ar fi fabrici de conserve sau din sectorul industrial de construcţii, acestea vor fi foarte afectate. ”

Expertul Ion Munteanu crede şi el că singura alternativă pentru importul de gaze naturale care ar putea fi funcţională până la sfârşitul anului este gazoductul Ungheni-Iaşi, însă capacitatea acestuia e foarte redusă şi ar putea fi colac de salvare doar pentru localităţile din preajma conductei.

Moldova a fost afectată de criza ruso-ucraineană a gazelor atât în 2006, cât şi în 2009, când Rusia a sistat temporar livrarea de gaze naturale prin Ucraina.

Însă spre deosebire de crizele din 2006 şi 2009, Ucraina poate importa gaze din statele europene care, între timp, şi-au sporit capacităţile tehnice de depozitare a gazului şi au fost create interconectări între state membre printre care se numără şi interconectarea României cu Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni aflat în faza de construcţie.
XS
SM
MD
LG