Linkuri accesibilitate

Moscova folosește din nou livrările de energie ca „mijloc de presiune politică”.



Președintele american Barack Obama și cancelara Germaniei, Angela Merkel au examinat noi sancțiuni potențiale împotriva Rusiei, iar Statele Unite au acuzat Moscova de folosirea energiei ca „unealtă de coerciție”. Obama și Merkel au vorbit la telefon după avertismentul adresat de președintele rus Vladimir Putin țărilor europene care primesc gaze rusești prin Ucraina că livrările pot fi întrerupte, dacă nu se găsește o soluție rapidă în privința datoriei ucrainene.

Putin își exprimă îngrijorarea că Kievul ar putea fura gaze din conductele de tranzit pentru a-și umple depozitele subterane cu o capacitate de 11,5 miliarde de metri cubi. Așa încât liderul rus cere nu doar achitarea datoriei ucrainene de 2,2 miliarde de dolari, dar mai sugerează că Gazpromul poate solicita alte 5,5 miliarde de dolari pentru gazele care pot să încapă în depozitele Ucrainei și poate trece la perceperea plății în avans pentru gazele livrate Ucrainei.

„În cazul altor încălcări ale condițiilor de achitare, Gazpromul va opri parțial sau integral livrările de gaze”, scrie Putin.

La Washington, Departamentul de Stat a acuzat Moscova că recurge din nou la instrumentul energetic pentru intimidarea Ucrainei. Purtătoarea de cuvânt, Jen Psaki a spus că este limpede că prețul de 485 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze cerut Ucrainei nu este stabilit de forțele pieței, cum a scris Putin, el fiind mai mare decât cel plătit de membre ale Uniunii Europene.

Rusia a dublat aproape prețul la gaze pentru Ucraina, după fuga președintelui pro-rus Victor Ianukovici, căruia îi oferise anterior o ieftinire substanțială, văzută drept răsplată pentru refuzul fostului președinte să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Fuga din februarie a lui Ianukovici la finalul lunilor de proteste împotriva sa soldate cu aproximativ 100 de morți a fost urmată de anexarea Crimeii de către Rusia, care a cauzat cea mai gravă criză în relațiile cu Occidentul de la încheierea Războiului Rece.

În timpul convorbirii telefonice de joi seara, președintele Statelor Unite și cancelara Germaniei au cerut din nou Rusiei să retragă trupele concentrate la granița cu Ucraina. În comunicatul despre convorbirea lui Barack Obama și Angelei Merkel, Casa Albă a spus că separatiștii pro-ruși ar destabiliza Ucraina printr-o „campanie orchestrată de incitare și sabotaj”, „aparent, cu sprijin din partea Moscovei”.

Separatiștii pro-ruși, care ocupă de aproape o Forțe pro-ruse în clădirea Serviciului de Securitate ucrainean de la Luhansk

Forțe pro-ruse în clădirea Serviciului de Securitate ucrainean de la Luhansk

săptămână două clădiri oficiale în orașele estice Donețk și Luhansk, au respins oferta guvernului de la Kiev de a depune armele în schimbul unei amnistii.

Activiștii cu veste antiglonț și automate Kalașnikov aflați în fostul sediu al serviciului de securitate ucrainean la Luahansk au spus că vor depune armele doar dacă Kievul acceptă un referendum despre viitorul regiunii, după modelul celui de luna trecută din Crimeea anexată.

Autoritățile ucrainene s-au abținut până acum să folosească forța. „Încercăm să găsim un compromis, dar revendicările ocupanților clădirii sunt inacceptabile”, le-a spus jurnaliștilor ministrul adjunct de interne, Serhi Iarovi. „Scopul nostru este să evităm folosirea forței, dar această opțiune rămâne valabilă”, a mai spus oficialul.

Autoritățile ucrainene resping ideea referendumurilor în estul preponderent rusofon, spunând că ele fac parte dintr-un plan rusesc de dezmembrare a Ucrainei.

Premierul Arseni Iațeniuk urmează să călătorească astăzi la Donețk pentru discuții pe tema crizei.

Joi, NATO a dat publicității fotografii făcute de Aparate de luptă SU-27/30 și SU-24 fighter pe tarmacul aeroportului bazei aeriene Buturlinovka la 150 de km de frontiera ucraineană

Aparate de luptă SU-27/30 și SU-24 fighter pe tarmacul aeroportului bazei aeriene Buturlinovka la 150 de km de frontiera ucraineană

sateliți, care ar înfățișa concentrarea a 40 de mii de militari ruși împreună cu tancuri, blindate, unități de artilerie și avioane de luptă în peste 100 de locuri de la granița cu Ucraina.

NATO a spus că fotografiile au fost făcute între 22 martie și 2 aprilie și că trupele ruse sunt pregătite de acțiune, în caz că primesc ordin.

În replică, Ministerul rus de Externe a spus că NATO încearcă să se folosească de criză pentru arăta că este necesară și pentru a-și strânge rândurile în fața „unei amenințări externe imaginare” la adresa membrilor săi.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a spus însă, în timpul unei vizite la Praga, că pericolul este real. „Rusia incită tensiunile interetnice în estul Ucrainei și provoacă tulburări”, a spus Rasmussen la o conferință de presă.

Ministrul român de externe, Titus Corlățean Șefa diplomației moldovene Natalia Gherman la o întîlnire cu omologul ei român Titus Corlățean

Șefa diplomației moldovene Natalia Gherman la o întîlnire cu omologul ei român Titus Corlățean

spune că NATO trebuie să-și repoziționeze forțele navale, aeriene și terestre în regiunea Mării Negre pentru a preveni răspândirea crizei ucrainene în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Corlățean a vorbit în timp ce 450 de militari români și americani au început un exercițiu militar în nord-vestul României. Exercițiul „Vipera Dacă”, implicând avioane de luptă F-16 americane și Mig-21 Lancer românești, este al patrulea de acest fel și a fost planificat înainte de recenta anexare a Crimeii de către Rusia.

Un reprezentant al Pentagonului a confirmat între timp că distrugătorul american Donald Cook a sosit joi în Marea neagră pentru exerciții cu nave ale României, Bulgariei și Turciei.
XS
SM
MD
LG