Linkuri accesibilitate

Faptul că membrii NATO își acordă ajutor reciproc, potrivit Cartei Alianței, face ca un atac împotriva unuia să constituie un atac împotriva tuturor.


NATO (Organizația Tratatului Nord Atlantic) a fost prelungirea reîmpăcării occidentului de după al Doilea Război Mondial. Adevărata naștere a NATO a fost cooptarea Germaniei în Alianță, și e limpede că faptul de a vedea Germania și Italia, învinsele războiului, reunite într-o alianță militară cu ceilalți învingători occidental l-a împins la Stalin să formeze la rândul lui Pactul de la Varșovia, între URSS și celelalte țări comuniste.

NATO, la rândul lui, a trecut prin mai multe psihodrame și modificări interne, principala fiind retragerea Franței din comandamentul militar integrat. Președintele francez de atunci Charles de Gaulle protesta împotriva dominației americane în NATO, iar sediul Alianței a trebuit mutat - definitiv - de la Paris la Bruxelles, unde se aflau și se află și instituțiile europene.

Abia o jumătate de secol mai târziu, odată cu Sarkozy, Franța a revenit în comandamentul militar integrat al NATO.

La ce mai folosește NATO? Este adevărat că din punct de vedere militar NATO a fost total nefuncțional până în 1999, anul bombardării Iugoslaviei lui Miloșevici, ceea ce avea să ducă, ineluctabil — și regretabil pentru mulți — la independența Kosovo. Ulterior, NATO a participat la multe importante operațiuni, principalele fiind cele din Afganistan și Libia. La fel, începând din 2009, NATO patrulează în Oceanul Indian împotriva piraților din Somalia.

Operațiunea din Afganistan se încheie însă anul acesta și tot mai multe voci se întreabă la ce mai folosește Alianța.

NATO e incapabil de a lua poziție în Ucraina, de pildă, întrucât carta Alianței vorbește explicit de protejarea teritoriului țărilor membre, nu și de cea a teritoriului țărilor asociate.

Răspunsul și definirea utilității NATO astăzi nu țin însă doar de eficacitatea militară ci și - sau mai ales - de eficacitatea sa politică.

Deja de-a lungul Războiului Rece NATO a reușit să dezamorseze conflictul permanent și mocnit dintre Grecia și Turcia. Un conflict armat între doi membri ai Alianței fiind de neconceput, faptul că cele două țări au fost, ambele, membrele aceluiași club de într-ajutorare a dus la atenuarea sistematică a tensiunilor ce ar fi putut degenera.

La fel, astăzi, faptul că membrii NATO își acordă ajutor reciproc și că, potrivit Cartei Alianței, un atac împotriva unui constituie un atac împotriva tuturor face de neconceput ca Rusia să atenteze la integritatea țărilor baltice, a Poloniei sau a României. In schimb, Ucraina sau Moldova nu cad sub incidența NATO și singurul mod de a-și asigura o protecție ar fi o tot mai strânsă apropiere de Alianță.
XS
SM
MD
LG