Linkuri accesibilitate

O capcană rusească – federalizarea Ucrainei și a Moldovei (Contributors)


Rusia „este în grafic” (Adevărul)


Intr-o analiza publicata pe contributors, Valentin Naumescu descrie tactica liderului de la Kremlin de a readuce Rusia la statutul de super-putere care va negocia direct cu Statele Unite viitorul tarilor de la vestul sau. O tactica „devastator de simplă”: „mai întâi tulburăm apele şi producem panică în regiune, apoi acceptăm invitaţia (...) de a negocia”. Rusia n-ar dori razboi in regiune. Cel mult acest acest „razboi rece”, care nu presupune noi anexari - Estul Ucrainei, Transnistria sau Gagauzia - ci „încurajarea mişcărilor secesioniste urmate de destructurare statală, tensiuni inter-etnice, problematizare internaţionala si crearea unui dosar de negociere”. Articolul vorbeste despre o capcana politica foarte abila: federalizarea Ucrainei sau a Republicii Moldova. Odata acceptata, vor urma decizii separate din partea entitatilor federale pro-ruse de neasociere sau neintegrare in Uniunea Europeana. Apoi desprinderea, pe cale „democratica”: referendum si tot restul. Rusia doreste asadar „revizuirea balanţei de putere, pornind de la crearea unei crize majore a Estului Europei”.

Dan Nicu observa intr-un comentariu publicat pe blogurile Adevarul ca Rusia „este in grafic”, chiar daca nu totul merge asa cum spera. Scenariul din Crimeea se repeta cu pasi mari in regiunea Donetk, iar pe teritoriul zonei de securitate din proximitatea Nistrului au loc provocări similare. De pe cladirea primariei din Doroțcaia a fost dat jos steagul Republicii Moldova si a fost ridicat drapelul Transnistriei secesioniste. Din Gagauzia, mai scrie Dan Nicu, vin informatii ca se va proclama independenţa regiunii dacă Republica Moldova semnează tratatul de asociere cu UE. Comentatorul crede ca e nevoie de „acţiuni rapide, de luciditate, de curaj” si ca „salvarea Republicii Moldova poate veni doar din Vest. Mai exact, din România”.

Dragos Paul Aligica este ingrijorat pentru situatia Romaniei in tot acest context. Pe contributors, el scrie ca „s-au intrunit toate conditiile ca problema ruseasca (...) sa fie pusa fara menajamente pe tapet”. Ar fi urgenta nevoie de un inventar al prezentei ruse directe si indirecte in economia romaneasca: in sectorul resurselor naturale, in domeniul metalelor rare, in infrastructura. Ar trebui facuta si o evaluare a prezentei ruse prin intermediari, dar mai ales „e momentul sa gandim un moratoriu asupra oricarei noi angajari ruse in economia nationala, (...) sa anuntam ca ne gandim tot mai serios la principiul preferintei comunitare si nord-atlantice in economie”.

Se discuta azi in presa si atitudinea Ungariei fata de Uniunea Europeana si, respectiv fata de Rusia. Intr-un interviu acordat la Romania libera, universitarul clujean Bakk Miklos sustine ca premierul ungar Viktor Orban, al carui partid tocmai a castigat din nou alegerile parlamentare, a facut mai demult o apropiere de Rusia din ratiuni economice. Relatia lui cu Vladimir Putin, si pe care Bakk o caracterizaza drept „cordial-distanta” pana acum, ar avea drept explicatie si constientizarea „statutului de periferie internă a Ungariei în cadrul actualei structuri politice a Uniunii Europene”.

Si Brandusa Armanca, in 22, admite ca Orban nu este direct antieuropean. El va continua sa functioneze „in doua luntri”, in Uniunea Europeana si NATO, dar in mod evident cu mult mai putina ingrijorare fata de ce s-a intamplat cu Crimeea decat resimt România, Ucraina sau Polonia.
XS
SM
MD
LG