Săptămâna aceasta parlamentarii ar urma să încerce din nou să aleagă cei şase membri ai Consiliului de observatori de la Teleradio Moldova, după un nou eşec înregistrat săptămâna trecută. Corespondenta noastră Diana Răileanu, l-a întrebat pe unul din candidaţi, Petru Macovei, directorul executive al Asociaţiei Presei Independente, cât de întemeiate sunt supoziţiile că lentoarea procesului de alegere ar avea motive politice?
Îmi pare foarte rău să constat că nici în anul 2014, nici actualul concurs nu a fost lipsit de interferenţe politice, din câte cunosc, şi unii dintre candidaţii care au fost promovaţi au, ca să zic aşa, acoperire politică, ceea ce le garantează, într-o anumită conjunctură faptul că vor ajunge în acest Consiliul de Observatori.”
Europa Liberă: Sugeraţi că noua guvernare nu va rezista tentaţiei de a nu folosi televiziunea şi radioul public, aşa cum ar fi făcut fosta guvernare, ca să-şi lustruiască imaginea şi să-şi distrugă adversarii politici? Mai ales că anul acesta s-ar putea să fie un an electoral?
Petru Macovei: „Din păcate, trebuie să constat că aşa este, pentru că într-un an electoral şi, în general, într-o campanie electorală lucrurile, din păcate, se mişcă după alte scheme şi după alte reguli decât ar fi normal să se întâmple. Asta dă de gândit că, probabil, partidele de la guvernare nu vor rezista tentaţiei, aşa cum aţi spus, să uilizeze inclusiv televiziunea publică. Nu se schimbă nimic din abordare. Şi am crezut că am depăşit această etapă.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare 2014 va fi chiar un test pentru radio difuzorul public să arate dacă a reuşit, după un proces de reformă despre care s-a tot trâmbiţat şi în care s-a tot investit din ţară şi de peste hotare, să depăşească acest handicap de dependenţă aproape totală de partidul sau partidele de la guvernare. Va fi testul acestor alegeri.
Sper că în această reformă, totuşi, jurnaliştii care lucrează, sunt angajaţi acum la televiziunea publică sau la radioul public, au tras anumite concluzii şi au înţeles că este important pentru dânşii să respingă orice încercare de imixtiune politică. Nu sunt sigur însă, aşa cum am spus, că politicenii vor renunţa de bună voie să facă acest lucru.”
Europa Liberă: Ce lucruri credeţi că ar putea sau ar trebui schimbate în primul rând de noua conducere de la Teleradio, aşa încât această instituţiei să-şi justifice numele de o instituţie în serviciul interesului public?
Petru Macovei: „Această instituţie trebuie să-şi justifice nu doar numele, dar şi banii pe care îi investim noi, plătitorii de impozite. Aşteptările noastre trebuie să le vedem seara la televizuor, cu informaţii obiective, echidistante şi non-partizane. Bun, asta sunt lucrurile la modul ideal. Ce ar trebui de făcut?
În primul rând, ar trebui să continue reforma la această instituţie şi reformele, în opinia mea, s-au blocat, pentru că nu există suficientă insistenţă managerială în acest moment la Compania publică să se meargă mai departe.
Există însă şi motive obiective, dar şi motive subiective despre care v-am spus, această insuficienţă de voinţă pe interior, dar nu există nici voinţa politicenilor să transforme realmente această companie într-una publică, pentru că dacă ar exista, s-ar face nişte reforme pe segmentul legislativ.
Unu, este nevoie de aceste reforme şi eu susţin ideea de a diviza această companie în două companii mici, mobile şi dinamice, una de radio şi alta de televiziune, în care directorii să aibă libertatea managerială pe care nu o au acum directorii postului public de radio şi televiziune. Ei trebuie să-şi coordoneze aproape fiecare pas cu preşedintele companiei şi asta implică discuţii interminabile.
Doi, este nevoie de modificarea legislaţiei muncii, pentru că toate încercările de a optimiza numărul de angajaţi la Compania publică „Teleradio Moldova” s-au soldat cu procese de judecată pe care instituţia publică le-a pierdut, pentru că actuala legislaţie a muncii nu ţine cont de specificul muncii de creaţie la televiziunea şi radioul public şi este nevoie de foarte multă birocraţie pentru a elimina din compania publică jurnaliştii şi funcţionarii care s-au obişnuit să nu facă nimic, dar să primească bani la televiziunea publică.”
