Europa Liberă: Ecoul BAC-ului din anul trecut se face resimțit în continuare. Inițial, numărul celor nemulțumiți a fost foarte mare, apoi ei au început să se obișnuiască cu schimbările introduse și să afirme că ministrul Educației a avut dreptate, atunci când a insistat și pe instalarea camerelor de supraveghere. Anul acesta veniți cu alte surprize pentru liceeni la BAC?
Maia Sandu: „Nu le-aș spune surprize. Continuăm cu aceeași politică pentru asigurarea unui examen de bacalaureat corect, obiectiv prin care să putem să oferim o posibilitate celor care au învățat să obțină note mai bune și celor care nu au făcut suficient efort să obțină o notă pe care o merită. Nu venim cu schimbări de metodologie, doar pe alocuri corectăm procedura, ca să ne asigurăm că nu se trișează.”
Europa Liberă: Aceste schimbări vizează și retragerea telefoanelor mobile?
Maia Sandu: „Sunt două elemente pe care putem să le numim elemente noi. Primul ține de anularea notelor la toate probele în situația în care ai fost prins trișând, copiind la un examen, această prevedere nu am avut-o anul trecut. Și obiectivul introducerii acestei prevederi este să-i descurajăm pe puținii liceeni care s-au mai gândit să copieze.
Și al doilea element este că în acest an ne rezervăm posibilitatea să folosim și detectorul de metale, dar în situații unice, acolo unde va fi foarte clar că persoana copiază, dar atunci când asistentul, observatorul se apropie și îi zice să pună telefonul pe masă, iar persoana refuză, insistă că nu are nimic asupra sa, în acest caz, va veni președintele centrului de BAC cu detectorul de metale și va verifica dacă, într-adevăr, persoana deține lucruri care nu sunt permise în sala de bacalaureat.”
Europa Liberă: Aceste teze trimestriale, ca o simulare a examenelor de absolvire, ce arată?
Maia Sandu: „Acum suntem în perioada de pretestare și apelul nostru este ca toată lumea să ia în serios această probă.”
Europa Liberă: De ce ați insistat pe această probă?
Maia Sandu: „Această probă nu este o noutate, e un lucru care se întâmplă în fiecare an. Pentru noi această probă e o modalitate de a verifica cât de bine sunt formulate testele, dacă sunt înțelese de majoritate sau de toți.”
Europa Liberă: După ce rigori sunt alcătuite testele și ce obiectiv urmăresc?
Maia Sandu: „Ca să poată să se obișnuiască elevii și cu gradul de complexitate și să înțeleagă ce înseamnă un test. Astăzi poate să intre orișicine pe siteul Agenției ide Asigurare a Calității, acolo avem două modele de teste pentru fiecare disciplină. La finalizarea perioadei de pretestare, va apărea și al treilea model. Deci din trei modele, absolventul poate înțelege în ce constă acest test, ca să poată mai ușor să se pregătească.
Dar pretestarea, după cum spuneam, e și pentru Minister un exercițiu din care putem să învățăm pentru procesul de elaborare a testului final, dar și pentru elevi și pentru profesori. E un exercițiu prin care pot să înțeleagă cât de bine sunt pregătiți și în următoarele luni, cât au mai rămas, să depună un efort, acolo unde elevii cred că nu stau foarte bine.”
Europa Liberă: Sesiunea de bacalaureat în acest an va avea loc în perioada 3-20 iunie. Am înțeles că în lista candidaților pentru susținere aveți peste 28 de mii de elevi, împreună cu restanțierii din anul trecut.
Maia Sandu: „Printre aceste 28 de mii sunt și restanțierii. Nu toți acei care nu au susținut bacalaureatul, anul trecut, s-au înscris în acest an, probabil, o parte din ei și-au găsit un loc de muncă sau au decis să facă altceva decât să vină să susțină bacalaureatul, în acest an.”
Europa Liberă: Mai sunt nemulțumiri din partea părinților, din partea liceenilor?
Maia Sandu: „Au fost niște discuții în toamnă, când am publicat metodologia de examinare pentru acest an. Am încercat să explicăm de ce venim cu câteva elemente noi pe care le-am menționat deja. Evident, cu cât mai mult ne apropiem de bacalaureat, cu atât mai multe discuții avem. Dar eu totuși cred că noi am trecut peste hopul cel mai mare, dacă pot să spun așa. Și o bună parte din societate ne sprijină sau crede că chiar trebuie să venim cu măsuri care să asigure corectitudinea acestui examen. Și eu sper că, după această sesiune, vom intra pe făgașul normalității și nu vom mai avea asemenea discuții, nu se va mai pune la îndoială necesitatea organizării unui examen corect de către societate și, cel mai important, candidații vor ști cu suficient timp înainte că trebuie să ia lucrurile în serios, să facă efort și că doar așa vor putea să ia o notă de trecere la examene.”
Europa Liberă: Credeți că s-au apucat chiar să facă carte copiii, după experiența din anul trecut?
Maia Sandu: „Vom vedea la bacalaureat. Eu îmi doresc foarte mult ca acest lucru să fie adevărat pentru toți, dar, din discuțiile noastre cu cadrele didactice, se simte o schimbare de atitudine pentru mulţi dintre candidaţi.”
Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi mulţumită de felul cum se desfăşoară reforma în educaţie?
Maia Sandu: „Niciodată nu poţi să fii mulţumit de lucrurile pe care le faci. Eu cred că lucrurile se mişcă în direcţia potrivită, pe alocuri, poate ar trebui să ne mişcăm mai repede. În acelaşi timp, reformele în educaţie, spuneam şi cu alte ocazii, vizează foarte multă lume. Şi aceasta înseamnă că avem nevoie de timp pentru a le explica şi pentru a obţine sprijinul societăţii. Deci, nu cred că ar trebui să venim cu terapie de şoc, prin care implementăm toate reformele, peste noapte. Noi avem o agendă ambiţioasă, avem nevoie de timp, dar vreau să cred că totuşi ne mişcăm suficient de bine şi vom reuşi să ajungem la nişte rezultate, într-un termen destul de scurt.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să mai întreprindă actuala guvernare ca politicile din educaţie să fie pe potriva aşteptărilor cetățenilor? Ştiu că acest subiect recent l-aţi discutat şi cu şeful Băncii Mondiale Regionale, aflat în vizită la Chişinău, care insistă pe ideea îmbunătăţirii calităţii serviciilor acordate oamenilor, inclusiv în domeniul educaţiei.
Maia Sandu: „Tot ceea ce facem noi are ca scop îmbunătăţirea calităţii serviciilor, oferite de sistemul educaţional la toate nivelurile. Şi aici vorbim de educaţia preşcolară, vorbim de învăţământul general, vorbim de învăţământul profesional-tehnic, de învăţământul superior. Şi cunoaşteţi că noi avem iniţiative de îmbunătăţire a calităţii, lansate pentru toate aceste niveluri. Guvernul, autorităţile au de făcut foarte multe lucruri. În primul rând, trebuie să ajungem să aprobăm Codul Educaţiei. Şi suntem gata să mergem în guvern şi în Parlament, pentru a promova această lege.”
Europa Liberă: Tot se anulează termenele.
Maia Sandu: „Nu se anulează termenele. Şi noi suntem perfecţionişti, pe de o parte, doi: au fost multe avize. Este un document cuprinzător, complex. Au fost foarte multe avize din afara autorităţilor publice, au fost multe avize de la colegii noştri din cabinetul de miniştri.”
Europa Liberă: Şi acum, dacă demarează campania electorală?
Maia Sandu: „Astăzi am pus punct pe examinarea tuturor acest avize şi luni o să transmitem la guvern pentru aprobare documentul. Să vedem cum decurg discuţiile acolo. Dar noi aşteptăm să avem sprijin, întrucât credem că am ţinut cont de foarte multe dintre comentariile pe care le-am primit de la colegii noştri. Şi mai avem câteva luni în care, sperăm, Parlamentul va reuşi să se axeze pe acest document. Au fost mai multe declaraţii din partea partidelor politice de sprijin a documentului şi de reiterare a necesităţii aprobării de către Parlament a acestui document, până la alegerile parlamentare. Respectiv, noi suntem optimişti. Dar aceasta este ceea ce ţine de cadrul legal. Altfel, lucrurile, iarăşi, sunt destul de complicate sau reforma este una complicată. Şi cea mai mare problemă este problema cadrelor didactice. Noi credem că doar prin îmbunătăţirea calităţii cadrelor didactice, putem să reuşim să avem un sistem de învăţământ bun.”
Europa Liberă: Iar reproşurile dascălilor este că totuşi ar trebui să luaţi în calcul şi majorările de salarii.
Maia Sandu: „Bineînţeles. Este un reproş justificat şi este şi o logică în toate aceste lucruri.”
Europa Liberă: Şi dacă se recurge la acţiuni de protest sunteţi gata să negociaţi cu ei?
Maia Sandu: „Noi creştem rigorile pentru cadrele didactice. Noi ne propunem să investim în cadrele didactice. Noi aşteptăm ca ei să-şi schimbe atitudinea, să-şi îmbunătăţească performanţa. În acelaşi timp, toate aceste lucruri trebuie însoţite şi de îmbunătăţirea sistemului de motivare, inclusiv salarizarea cadrelor didactice. Pe termen mediu, noi avem o iniţiativă mai cuprinzătoare, pentru că ne dorim să elaborăm un nou sistem de salarizare şi ne dorim să avem şi un element de salarizare în bază de performanţă, pentru că sunt profesori mai buni şi mai puţin buni. Trebuie să avem un sistem care să ne permită să facem această diferenţiere şi să-i încurajăm pe toţi să-şi crească performanţa.”
Europa Liberă: Veți opera majorări de salarii?
Maia Sandu: „Avem un angajament scris în lege, prin care ni-l asumăm şi îl vom realiza, doar că acum se discută la nivel de cabinet de miniştri care este majorarea pe care ne-o putem permite în acest an, ţinând cont de resursele financiare disponibile. Şi eu sper că noi foarte curând vom putea să anunţăm care este această majorare. Altfel, guvernul nu neagă necesitatea şi posibilitatea de creştere a salariilor pedagogilor.”
Europa Liberă: Deocamdată nu aţi făcut calcule cât vă permite puşculiţa statului să faceți majorările?
Maia Sandu: „Noi am făcut calculele pe partea cât ne dorim să creştem salariile profesorilor.”
Europa Liberă: Şi cât vă doriţi?
Maia Sandu: „E de datoria Ministerului Finanţelor ca să spună care sunt resursele disponibile.”
Europa Liberă: Dar cât vă doriţi?
Maia Sandu: „Deci noi dorim să le creştem substanţial. Nu vreau să intru în discuţii foarte concrete pe cifre, pentru că noi suntem o echipă în guvern şi trebuie să ţinem cont şi de răspunsul Ministerului Finanţelor.”
Europa Liberă: Doamnă ministru, dar despre eficientizarea cheltuielilor, despre optimizarea şcolilor în instituţii mai moderne şi mai bune decât cele care sunt astăzi puteţi vorbi cu mâna pe inimă că nu v-aţi făcut duşmani?
Maia Sandu: „Nu ştiu dacă eu stau prea mult să mă gândesc dacă am duşmani sau nu am duşmani. Pentru că nu cred că poţi să promovezi reforme şi schimbări, dacă te preocupă acest lucru. Întotdeauna vor fi oameni care vor sprijini lucrurile şi vor fi oameni care vor opune rezistență reformelor. Pentru că reforma, de obicei, are nu doar beneficii, dar şi costuri. Important este ca beneficiile să fie mai mari decât costurile. Şi important este ca beneficiile să fie primite de mai multă lume decât cei care suportă nişte costuri.”
Europa Liberă: Economii aţi reuşit să faceţi?
Maia Sandu: „Eu cred că încet-încet societatea începe să vadă care este efectul pozitiv al acestei reforme de optimizare a reţelei şcolare şi mai multă lume sau agenţii de presă au început să vorbească despre situaţii concrete, despre şcoli care au reuşit să implementeze reforme, proiecte investiţionale din contul economiilor pe care le-au făcut, în contextul acestei reforme.
Foarte curând, noi vom lansa un portal prin care vom publica informaţie despre bugetele şcolilor, inclusiv toate proiectele investiţionale care s-au realizat la nivel de fiecare şcoală. Şi atunci vom putea vedea foarte concret, în fiecare raion, acolo unde s-a făcut reforma, câte proiecte investiţionale au fost, unde au mers aceşti bani, reparaţii de acoperişuri, schimbări de geamuri ş.a.m.d. Şi care este situaţia în raioanele cu şcoli foarte mici şi unde banii care sunt alocaţi pentru investiţii sunt folosiţi pentru acoperirea deficitului şcolilor mici, respectiv, neasigurând calitate nici în şcolile mici, nici în şcolile mari, pentru că, cum spuneam, se păstrează acelaşi mecanism vicios de finanţare ca până la implementarea reformei.”
Europa Liberă: Instanța de judecată ne-a informat că directoarea Liceului „Nicolae Iorga” din Chișinău a fost condamnata la cinci ani de închisoare cu executare, pentru ca ar fi luat 600 de euro mită. Ei i s-au pus cătușile chiar în sala de judecată. Fosta directoare nu-și recunoaște vina și spune că totul a fost o înscenare din partea unei persoane care ar fi pretins la funcția ei. Dacă tot se vorbește despre corupția din școli, vreau să vă cer o părere pe marginea acestui caz.
Maia Sandu: „Nu prea am detalii, dar înţeleg că, dacă s-a mers în instanţa de judecată şi dacă a fost dat acest verdict, înseamnă că au existat şi dovezi. Este un semnal foarte dur, sper, pentru toţi cei care încearcă să estorcheze bani de la părinţi. Şi eu sper să învăţăm toţi din această experienţă neplăcută şi să reuşim să avem un mecanism, acolo unde părinţii doresc să contribuie la finanţarea şcolii sau, mai bine zis, la dezvoltarea şcolii, iarăşi, acest lucru nu trebuie să fie văzut ca unul obligatoriu.
Dar eu am întâlnit părinţi care zic: „Da, eu vreau să particip, doar că vreau să am un mecanism sau să ştiu că există un mecanism foarte transparent şi să pot să influenţez şi eu decizia cum se cheltuie banii.” Pentru aceasta noi am prevăzut în Codul Educaţiei crearea consiliului de administraţie, unde părinţii vor decide, nu doar părinţii, fiindcă acolo sunt şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi din societatea civilă, vor decide dacă şi ce fac cu aceşti bani. Evident că noi nu ne dorim, nu promovăm prin această prevedere plăţile neformale, dar nici nu putem să spunem că această problemă nu există sau că părinţii care vor să contribuie la dezvoltarea şcolii nu pot să o facă, deci, este complet ilegal. Trebuie doar să ducem în albia legalităţii transparent şi benevol.”
Europa Liberă: Doamnă ministru, dar ce sfaturi, ce sugestii aţi avea pentru acei care ar vrea să fie în lista iniţiatorilor ca pentru un examen sau altul de la BAC să se adune câte cincizeci sau o sută de lei?
Maia Sandu: „Nu are rost. Noi am demonstrat, anul trecut, că banii pe care i-au adunat unii sau alţii nu le-au folosit la nimic. Deci părinţii, care vor să facă lucrul acesta, îşi asumă riscul. Anul trecut, am avut situaţii când veneau părinţi şi spuneau: „Da, dar nouă ni s-au colectat bani, după care copilul meu a picat la examen, pentru că a fost prins copiind. Şi ce mă fac eu acum?”. Şi eu am zis: „Mergeţi şi raportaţi la organele responsabile, organele de drept. Dacă nu faceţi lucrul acesta, atunci veţi rămâne fără bani. Dar v-aţi asumat un risc, atunci când aţi fost de acord să plătiţi pentru acest lucru”. Deci, acum vă spunem foarte clar: nu au cum acei care vă zic că pot să influenţeze nota, nu au cum să o influenţeze. Ei vă mint.”
Europa Liberă: Vă jăcmănesc, într-un fel...
Maia Sandu: „Şi mesajul nostru, ca de obicei, este: aveţi încredere în copiii dumneavoastră, încercaţi să-i ajutaţi, dar altfel. Ajutaţi-i prin crearea atmosferei psihologice corespunzătoare, nu-i implicaţi în munci acum prea mult, ca să aibă suficient timp să se pregătească. Aceasta-i tot ce puteţi face pentru ei. Şi aveţi încredere.”
Europa Liberă: Câtă disponibilitate şi posibilitate are astăzi Ministerul Educaţiei să aplaneze situaţia şcolilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului?
Maia Sandu: „Este un subiect mai dificil. Ministerul Educaţiei nu are prea multe pârghii. În acelaşi timp, şcolile din stânga Nistrului sunt, dacă vreţi, cea mai vulnerabilă verigă. Şi de fiecare dată când autorităţile din Transnistria vor să transmită un mesaj negativ Chişinăului, o fac prin aceste şcoli. Noi discutăm, evident, prin mecanismele bilaterale şi în format internaţional. Rezultatele nu sunt foarte îmbucurătoare. Noi am făcut mai mulţi paşi, inclusiv achitarea costurilor pentru închirierea spaţiilor.
Am organizat, de curând, şi comisie comună prin care am verificat care sunt condiţiile de activitate a acestor şcoli, pentru că existau tot felul de insinuări că acolo condiţiile sunt foarte proaste şi acesta este un motiv de ce aceste şcoli ar trebui să fie închise. Or, noi am mers acum şi am demonstrat şi părţii transnistrene că şcolile sunt în ordine, că totul se întâmplă conform regulilor. Dar, din păcate, presiunile nu se opresc aici. Aceasta este problema. Noi încercăm să sensibilizăm toată lumea, inclusiv comunitatea internaţională, ca să ne ajute, în acest proces de reglementare, dar este clar că nu avem nişte soluţii, pe termen scurt.”
Europa Liberă: Este adevărat că, anul acesta, absolvenţii din stânga Nistrului, de la şcolile cu predare în grafie latină, vor beneficia de condiţii speciale în susţinerea BAC-ului?
Maia Sandu: „Susţinerea bacalaureatului este un examen corect pentru toţi. Noi, anul trecut, nu am reuşit să instalăm camere de supraveghere pentru aceste şcoli, din motive obiective, dar am compensat lipsa acestor camere de supraveghere cu prezenţa observatorilor de la Chişinău. Şi, în acest an, vom urma aceeaşi logică.”
Europa Liberă: Instituţiile de învăţământ superior s-au acomodat cu autonomia?
Maia Sandu: „Cred că trebuie să le întrebaţi pe aceste instituţii.”
Europa Liberă: Nu vă mai bat la uşă?
Maia Sandu: „Bine, sunt anumite probleme minore, pe care le discutăm, de exemplu, cu proprietăţile care trebuie reevaluate şi reînregistrate, sunt mai multe elemente tehnice. Altfel, autonomia nu are cum să nu placă, pentru că dă mai multă libertate de acţiune. Dar autonomia trebuie să fie însoţită şi de o creştere a responsabilităţii publice. Şi regăsim în proiectul Codului Educaţiei prevederile care vin să fortifice, consolideze responsabilitatea publică a instituţiilor. Şi aici am avut mai multe dezbateri.
Vom vedea acum care va fi reacţia Parlamentului şi în ce măsură vom putea să menţinem în lege aceste prevederi prin care încercăm să responsabilizăm instituţia de învăţământ, în special, publică. Statul vine şi alocă bani, statul îţi oferă libertate de decizie şi pe proprietate, şi pe resursele financiare, dar tu trebuie să vii şi să demonstrezi societăţii, statului că aceste resurse au fost utilizate transparent, eficient şi au produs rezultate.”
Europa Liberă: În învăţământul vocaţional lucrurile se schimbă în bine?
Maia Sandu: „În învăţământul vocaţional lucrurile trebuie să se schimbe în bine, dar este o reformă care, iarăşi, o să ne câţiva ani, nu se schimbă lucrurile peste noapte. Pot să vă spun că, la moment, noi facem o analiză cuprinzătoare a sectorului, pentru fiecare instituţie, fie şcoală profesional-tehnică, fie şcoală de meserii, fie colegiu, se face o analiză în baza unor indicatori, ca să vedem care este situaţia reală şi vizavi de asigurarea cu cadre didactice sau resurse umane şi vizavi de capacitatea sau infrastructura acestei instituţii şi care sunt specialităţile la care se pregătesc specialiştii. Şi toată această analiză o vom contrapune cu un studiu al pieţei, pe care îl facem pentru fiecare regiune.
Facem un studiu care ne va spune care este cererea de specialişti, în fiecare parte a ţării, şi vom vedea cât de bine ne racordăm noi în instituţii, care este capacitatea şi care sunt instituţiile în care merită să investim, dar şi să vedem dacă corespundem profilului solicitat. Şi, în urma acestor două studii serioase, vom veni cu un plan de restructurare a sectorului. Şi, din 2015, cum spuneam cu alte ocazii, vom avea sprijin, suport bugetar din partea Comisiei Europene, în valoare de 25 de milioane de euro. Şi toţi aceşti bani or fi investiţi anume în aceste şcoli.
