Linkuri accesibilitate

Stefan Oeter: „Majoritatea prevederilor Cartei Europene pentru Drepturile Limbilor Minorităților au fost respectate de Ucraina”


Prof. Dr. Stefan Oeter, Hamburg

Prof. Dr. Stefan Oeter, Hamburg

O discuție pe tema ultimului raport al Consiliului Europei despre situația limbilor minorităților naționale din Ucraina.


Consiliul Europei a făcut săptămâna aceasta
public un raport despre situația limbilor minorităților naționale din Ucraina. Documentul, care analizează date culese intre anii 2011 și 2012, relevă faptul că minoritatea rusă din Ucraina (inclusiv din Crimeea) se bucura la acea dată de mult mai multe drepturi decât celelalte minorități mai puțin numeroase din Ucraina. Potrivit Prof. Dr. Stefan Oeter de la Facultatea de drept a Universității din Hamburg, situația bună a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina poate fi pusă pe seama unei „moșteniri pozitive din epoca sovietică”
.

Europa Liberă : Dle profesor Oeter, în ultimul Dvs. raport spuneți că protecția limbilor minorităților in Ucraina se situează în mod constant la un nivel înalt. Cum se explică acest lucru, ne puteți oferi mai multe detalii?

Stefan Oeter:
„Situația bună a limbilor minorităților din Ucraina își are originea în ceea ce am putea denumi „moștenirea sovietică pozitivă” în domeniul protecției minorităților. Limbile minorităților stabilite in Transcarpatia (limba ungară) sau in Bucovina (limba română) au fost destul de bine protejate în perioada sovietică.

Desigur, existau și încă există deficiențe. De pildă, limba rusă constituie o problemă de dată recentă cu care se confrunta Ucraina, după ce și-a dobândit independența. Apoi, limba tătarilor din Crimeea nu a beneficiat de protecție, și mai există deficiențe in protejarea limbilor grupurilor etnice mici. Dar grupurile mari, cum este comunitatea rusă, beneficiază de protecția limbii.”

Europa Liberă: Referitor la folosirea limbii ruse in Ucraina, spuneți in raportul Dvs. că majoritatea prevederilor Cartei Europene pentru Drepturile Minorităților au fost respectate total sau parțial de Ucraina.

Stefan Oeter:
„Primul nostru raport de evaluare a fost mai degraba critic. Era foarte clar că poziția limbii ruse era cu totul diferită față de celelalte limbi ale minorităților. În timpul regimului Ianukovici limba rusă a căpătat un nivel de protecție si promovare mult mai bune.

Legea limbilor, promovată de administrația precedentă (Ianukovici, n.a.) a fost un start bun pentru promovarea limbilor minorităților, însă au existat încercări de a se modifica legea în favoarea limbii ruse, astfel ca mai ales etnicii ruși să poată beneficia de ea. Noi am susținut acea lege, căci oferea, potențial ce puțin, posibilitatea promovării și a celorlalte limbi ale minorităților.”

Europa Liberă: Putem spune că în Ucraina (inclusiv in Crimeea) limba rusă este discriminată in mod pozitiv?

Stefan Oeter:
„Nu aș spune că limba rusă este discriminată in mod pozitiv. Aș spune că se află într-o poziție relativ avantajoasă, că este vorbită de o categorie largă de populație, că în toate regiunile din Ucraina este utilizată fără probleme în administrația de stat, că se poate studia în limba rusă, cel puțin in partea estică a Ucrainei, așadar, aș spune mai degrabă că limba rusă se află într-o situație bună în Ucraina.”

Europa Liberă: Și în zone unde vorbitorii de limbă rusă sunt majoritari, care este raportul intre limba ucrainiană și limba rusă?

Stefan Oeter:
„Cred că aici este miezul problemei, pentru că în ultimii ani guvernele de la Kiev au avut destul de des senzația că limba rusă este dominantă în estul Ucrainei, și că limba ucraineană nu este protejată. Din când în când guvernele au simțit nevoia să ofere limbii ucrainene o pozitie dominantă, lucru care a provocat fricțiuni cu vorbitorii de rusă. Și cu o parte a acestor prevederi am fost critici.”

Europa Liberă: Vorbind despre Carta limbilor minorităților, ce drepturi garanteaza aceasta, dacă o țară ratifică documentul (ceea ce Ucraina, spre deosebire de Rusia, a făcut).

Stefan Oeter:
„Dreptul la educație in limba minorităților, astfel încât limba să poata fi învațată de tinerele generații și să nu se piardă. În estul Ucrainei nu au fost niciodată probleme cu sistemul educațional în limba rusă. Apoi maghiara și româna mai beneficiaza de scoli unde se studiază în aceste limbi. Celelalta minorități stau însă mult mai prost.

Apoi, potrivit Cartei minoritățile, ar trebui să își poată folosi limba în tribunale sau în alte instituții publice. Iar vorbitorii de rusă au avut mereu aceste drepturi. Într-o oarecare măsură de aceste drepturi au avut parte și vorbitorii de română și maghiară. Nu același lucru se poate spune de celelalte minorități.

Apoi mai trebuie amintită media: în ce măsură limbile minorităților sunt folosite în programele de televiziune sau radio. Aici limba rusă are iar o poziție privilegiată față de celelalte limbi ale minorităților.”

Europa Liberă: În Ucraina co-există foarte multe minorități. Ruși, bieloruși, bulgari, tătari, găgăuzi, germani, greci, evrei, unguri, moldoveni, polonezi, slovaci. Este un caz normal în Europa? Cum este în alte țări europene?

Stefan Oeter:
„Așa este. În Ucraina există multe minorități. Ca o regulă generală, in estul Europei sunt mai multe minorități decât in vest. În Ucraina este o situație similară cu alte țări din sud-estul Europei - cazul României, de pildă.”

Europa Liberă: În ultima vreme se pune întrebarea dacă Ucraina este sau nu un stat național unitar. Dacă ne referim la limbă, este Ucraina un stat unitar?

Stefan Oeter:
„Este o întrebare dificilă. Dar dacă ne referim doar la situația lingvistică cred ca vorbim despre un stat mix, pentru că există, de fapt, două comunități lingvistice mari, ucrainiană și rusă. Iar în sens tradițional, dacă definim statul național acel stat care are o singură limbă națională care definește întregul stat, atunci în Ucraina există doua comunități lingvistice constituente.”
XS
SM
MD
LG