Linkuri accesibilitate

Grigore Belostecinic: „Mă bucură când îi aud pe cei veniţi din regiunea transnistreană spunând că vin la Chişinău pentru că aici e un nivel mai înalt al studiilor”


Profesorul Grigore Belostecinic

Profesorul Grigore Belostecinic

Un interviu despre situația învățămîntului universitar și opțiunile studenților din stînga Nistrului.



Grigore Belostecinic, rector la Academia de Studii Economice, a răspuns întrebărilor Allei Ceapai despre studenții chișinăueni proveniți din regiunea transnistreană.

Grigore Belostecinic: „În primul rând vreau să vă zic că noi privim studenţii care vin din raioanele din stânga Nistrului ca şi cetăţeni ai Republicii Moldova şi îi tratam absolut egal ca şi pe cei care vin la studii din alte raioane ale Republicii Moldova. Reieşind din faptul că nu întregul teritoriu al ţării este controlat de Guvernul de la Chişinău, pentru pretendenţii la studii care vin din localităţile unde se studiază după alte programe decât cele ale Ministerului Educaţiei, - zic alte programe în măsura în care avem licee în stânga Nistrului care studiază după programele Ministerului Educaţiei şi ele intră la aceleaşi condiţii ca şi restul tinerilor din Republica Moldova - pentru celelalte instituţii avem un plan separat de admitere pentru cei care au studii medii de cultură generală, adică au absolvit 11 clase în şcolile care nu sunt subordonate Guvernului de la Chişinău.

Avem locuri separate cu finanţare bugetară pentru această categorie. Avem locuri cu finanţare bugetară pentru cei care vin din liceele subordonate Ministerului Educaţiei. Şi o categorie, şi alta în cazul în care nu sunt promovaţi la locurile cu finanţare bugetară sunt în drept să aplice şi în bază de contract. Sigur că cei care vin din liceele subordonate Ministerului Educaţiei sunt înmatriculaţi din start în primul an de studii. Cei care vin din şcolile de cultură generală absolvind 11 clase sunt înmatriculaţi la anul pregătitor, noi îi zicem ciclul zero, pentru a susţine examenele de BAC conform cerinţelor Ministerului Educaţiei, după care sunt înmatriculaţi la fel în aceleaşi grupe cu toţi studenţii din partea dreaptă a Nistrului.”

Europa Liberă: Acest an pregătitor înţeleg că se face pentru a compensa neconcordanţa de curiculă?

Grigore Belostecinic: „Absolut corect. Dânşii vin după 11 clase, respectiv îi pregătim pentru susţinerea examenelor de BAC după programele Ministerului Educaţiei. Îi aducem la acelaşi nivel de pregătire ca şi a celorlalţi pretendenţi la studii. Vreau să vă zic că noi, Academia de Studii Economice, suntem foarte solicitată ca instituţie de învăţământ de către cei care vin din partea stângă a Nistrului. Avem un număr foarte mare de studenţi din această regiune.”

Europa Liberă: Dar de ce credeţi că ei decid să-şi facă studiile superioare în Republica Moldova şi nu bunăoară în Rusia sau în Ucraina?

Grigore Belostecinic: „Este explicabil acest lucru. Diplomele din Republica Moldova eliberate de universităţi sunt recunoscute în toată lumea. Îşi pot continua studiile în universităţi din Europa la ciclul doi, masterat. În plus, ne considerăm că oferim studii de calitate.
Profesorul universitar Grigore Belostecinic

Profesorul universitar Grigore Belostecinic

Şi mă bucură acest lucru de fiecare dată când îi aud pe cei veniţi din regiunea transnistreană spunând că vin la Chişinău pentru că consideră că aici e un nivel mai înalt al studiilor. Desigur că o parte dintre ei bănuiesc că merg după 11 clase să-şi facă studiile şi în Ucraina, şi în Federaţia Rusă. E firesc, întrucât şi cei care absolvesc aici liceele nu îşi continuă toţi studiile în Moldova. O parte dintre ei merg în Europa sau în alte state ale lumii. Pe mine mă îngrijorează alt lucru.

O parte din cei care studiază în partea dreaptă a Nistrului după 10 clase merg în şcolile din stânga Nistrului pentru a obţine diploma de absolvire a studiilor de 11 clase, din teama de a trece de procedura de susţinere a BAC-ului, şi merg după aceea la studii în Rusia. Asta mă îngrijorează mai mult, nu faptul că cei care vin din regiunea transnistreană se încadrează foarte uşor şi repede în mediul universitar de la noi.”

Europa Liberă: Aţi remarcat la aceşti studenţi un anumit disconfort când vin la studii?

Grigore Belostecinic: „Probabil că ceva există, unele elemente, dar nu cred că e vorba de disconfort. E ceva nou pentru ei ca şi pentru oricine care merge într-o altă regiune. Nu avem nici un fel de discriminare. Învaţă toţi după aceleaşi programe de studii, în aceleaşi grupe academice şi se integrează foarte bine în mediul academic. Nu cred că se simt mai timizi, sau că se simt ca în străinătate. Ei se simt ca acasă. O parte mare dintre ei până la urmă însuşesc foarte bine şi limba română, cei care nu o cunosc. Cei care cunosc limba română venind aici uneori solicită transferul în grupele cu predare în limba română. Ceea ce mă face să cred că îşi văd viitorul în partea dreaptă şi nu în partea stângă a Nistrului.”

Europa Liberă: Cu toate acestea o bună parte dintre ei revin în regiunea transnistreană după finisarea studiilor. Şi atunci unii ar putea să se întrebe de ce să fie instruiţi aceşti tineri din momentul în care cunoştinţele pe care le obţin vor fi de folos unei regiuni care nu recunoaşte suveranitatea şi integritatea ţării. Ce le-aţi răspunde?

Grigore Belostecinic: „Nu este o atitudine corectă. Marea majoritate dintre ei deţin cetăţenia Republicii Moldova, au buletine de identitate, paşapoarte moldoveneşti şi trebuie să îi tratăm drept cetăţeni ai Republicii Moldova. Noi optăm pentru integrarea ţării şi în acest caz, toţi aceşti cetăţeni rămân şi vor fi încadraţi în câmpul muncii în Republica Moldova. Dânşii venind la studii văd realităţile de aici, din partea dreaptă a Nistrului, şi văd că nu este aşa precum tratează ideologia de la Tiraspol situaţia din restul teritoriului Republicii Moldova. Este important faptul că venind aici văd care sunt realităţile şi că lucrurile se schimbă spre bine, ele sunt foarte vizibile pentru cei care vin din acel mediu încoace.”
XS
SM
MD
LG