Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: „mesajul nostru este că urmărim ca Moldova să fie o țară reformată, cu instituții democratice funcționale”


Un interviu cu Iulian Groza, adjunct al ministrul de externe, după anunțul liberalizării vizelor europene începînd de la 28 aprilie.



Iulian Groza: „Astăzi putem spune foarte clar că peste 25 de zile cetățenii moldoveni deținători de pașapoarte biometrice vor putea călători
Iulian Groza în studioul Europei Libere la Chișinău
Iulian Groza în studioul Europei Libere la Chișinău
nestingherit în spațiul Schengen.

Nu este un cadou ceea ce am obținut noi din partea Uniunii Europene, este un rezultat al unei munci continue, pe parcursul ultimilor ani, a funcționarilor publici, politicienilor, diplomaților, toată lumea de bună credință care a crezut că Republica Moldova poate, într-un anumit moment, să beneficieze de o libertate, iată că s-a reușit.

Prin acest proces am atins două obiective: pe lângă faptul că cetățenii moldoveni vor putea să se simtă liberi atunci când circulă în spațiul european, vor putea să simtă ce înseamnă să fii european; un alt obiectiv pe care noi l-am atins, în rezultatul acestui proces, este că am avut o agendă clară, coerentă de reforme care au fost implementate. Comisia a constatat, anul trecut, în noiembrie, că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile pentru ca cetățenii Republicii Moldova să poată circula liber în Uniunea Europeană. Deci noi am demonstrat că, dacă ne-am fixat anumite obiective de transformare, de reformă, putem obține un rezultat dorit nu numai de către guvern, dar și de către cetățeni.”

Europa Liberă: Mai sunt și alte angajamente pe care trebuie să le onoreze Republica Moldova în continuare, după ce chiar va fi publicată în Jurnalul Oficial această decizie?

Iulian Groza: „Alte angajamente cu privire la circulația liberă pentru cetățenii moldoveni în spațiul Uniunii Europene nu avem de îndeplinit. Este important ca noi toți să respectăm regimul de călătorie, să avem un pașaport biometric valabil, să avem grijă să respectăm termenul de ședere în spațiul european, 90 de zile, timp de şase luni de zile; să fim de bună credință, în sens că să ne planificăm călătoriile, să știm exact unde mergem, să știm exact cât vom sta, să nu urmărim scopul deplasării pentru a munci, fiindcă regimul fără de vize nu oferă această oportunitate.

Odată ce călătorim liber în spațiul european și respectăm perioada de ședere și, dacă cetățenii reușesc să își stabilească niște raporturi de muncă, în perioada respectivă, fără să încalce regimul de ședere, ei pot obține un statut legal prin baza contractului de muncă sau contractului de studii și pot avea un statut legal de a munci în Uniunea Europeană.

Dar avantajul circulației libere pe care îl vedem noi acum este că, în primul rând, va fi sentimentul acesta pentru fiecare cetățean din Republica Moldova că el poate, într-adevăr, să meargă fără nicio problemă în spațiul european cu încredere că poate să se întoarcă acasă și iarăși să revină, deci, mobilitatea aceasta va fi.

Doi: cei care se află acum în Uniunea Europeană și nu sunt în situație reglementată, din cauză că aveau frică că nu vor putea să se reîntoarcă, iată că acum, având posibilitatea legală, în baza pașaportului biometric, să circule liber vor putea să revină acasă, să se reintegreze familiile. Pe de altă parte, copiii, mamele, frații care au fost separați, pe parcursul mai multor ani din cauza că au muncit în Italia, în Spania, în Portugalia, acum vor putea merge în vizită, să se revadă, vor putea să se reîntoarcă acasă.

Deci mobilitatea aceasta e o valoare pe care noi trebuie să o apreciem, acesta este unul dintre elementele cheie pe care ni-l oferă acest regim de călătorie, să știm că putem călători oricând. Și eu cred că această libertate, de fapt, ne ajută să înțelegem că Uniunea Europeană și-a deschis ușile pentru Republica Moldova, pentru cetățenii ei, și a oferit această perspectivă că, într-adevăr, Republica Moldova, aparține Europei și nu ne rămâne decât să continuăm angajamentele noastre în raport cu Acordul de Asociere pe care urmează să îl semnăm și să încercăm să reușim să obținem recunoașterea politică din partea Uniunii Europene că Republica Moldova are o perspectivă europeană clară. Ea există deja, în Acordul de Asociere e scris clar că Moldova este o țară europeană.

Nu ne rămâne decât să continuăm reformele, să continuăm progresul și eu sunt sigur că această legătură între Acordul de Asociere, referința că suntem țară europeană și Tratatul Uniunii Europene, articolul 49, această legătură poate fi oferită de către statele membre ale Uniunii Europene, într-o perspectivă previzibilă.”

Europa Liberă: Deci pașapoartele biometrice sunt la mare căutare, am înțeles că chiar se fac cozi la ghișeele Ministerului Tehnologiei Informației. Eu, posesoare a acestui pașaport biometric, pot astăzi să îmi comand un bilet pentru data de 28 aprilie, pentru că, începând cu această zi, nu am nevoie de viza Schengen.

Iulian Groza: „Pe 28, 29, 30, în orice zi după 28 aprilie, dumneavoastră puteți deja să vă planificați o călătorie în spațiul Schengen. Aceasta înseamnă toate țările UE, cu excepția Irlandei și Marii Britanii, plus trei țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar sunt membre ale spațiului Schengen: Elveția, Norvegia și Islanda, deci, acestea sunt țările unde noi vom putea merge, inclusiv România, Bulgaria, Cipru, Austria, țări care nu sunt membre Schengen, dar sunt membre ale Uniunii Europene și ele aplică acquis-ul Schengen. Acolo vom putea merge și vom putea călători nestingherit în spațiul european, în baza pașaportului biometric și vom putea cu adevărat să ne simțim europeni.”

Europa Liberă: Și Acordul de Asociere este preconizat să fie semnat către luna iunie?

Iulian Groza: „Cel târziu, în luna iunie el va fi semnat, inclusiv partea care vizează Zona de Comerț Liber Aprofundat şi Cuprinzător.”

Europa Liberă: După aceasta Republica Moldova devine stat asociat?

Iulian Groza: „Republica Moldova, prin acest Acord de Asociere, va avea un nou cadru de relații cu Uniunea Europeană, care, de fapt, se reflectă prin asociere politică cu Uniunea Europeană și integrare economică, iar obiectivul nostru, din moment ce vom semna Acordul de Asociere, este să obținem o perspectivă europeană clară din partea tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene pentru ca Republica Moldova să facă o solicitare de a deveni membru al Uniunii Europene.

Și, după ce vom face această solicitare, Comisia Europeană va fi invitată de către statele membre să facă evaluarea care durează ceva timp. După evaluare, Comisia prezintă raportul Consiliului Uniunii Europene şi dacă Comisia recomandă acest lucru, doar atunci Consiliul de Miniştri poate acorda acest statut de ţară candidat. Ceea ce înseamnă că dacă se oferă statutul de ţară candidat, se începe procesul de negocieri pentru aderare. Dar, până atunci, mai avem foarte mult de lucru, ca să fie foarte clar pentru toţi cetăţenii, că din momentul din care noi semnăm Acordul de Asociere noi devenim membri ai Uniunii Europene, deci noi nu vom deveni ţară candidat, noi vom deveni o ţară care va avea relaţii privilegiate prin asociere politică şi integrare economică cu Uniunea Europeană. Şi noi vom asigura ca, într-un termen previzibil, să obţinem suportul politic din partea tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene pentru o perspectivă europeană clară, care, de fapt, ne aparţine din punct de vedere legal prin Tratatul Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Opoziţia parlamentară comunistă vă reproşează că aţi fi luat această decizie fără consimţământul lor.

Iulian Groza: „Chiar şi astăzi guvernul a avut o nouă ocazie să răspundă unui ciclu de declaraţii care nu au nimic de a face cu realitatea. Fiindcă înainte de a fi lansate negocierile asupra acestui Acord de Asociere, negociatorii şefi au primit mandat, discutat inclusiv în cadrul Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, unde reprezentanţii tuturor partidelor îşi au reprezentanţii. Ieri doamna ministru încă o dată a mers şi a prezentat prevederile acestui Acord.”

Europa Liberă: Bine, dar chiar de acolo au şi venit aceste ameninţări, din partea unor deputaţi comunişti. Am înţeles că aţi fost şi dumneavoastră la aceste audieri, în cadrul Comisiei parlamentare pentru politică externă, unde cineva dintre deputaţii comunişti ar fi ameninţat-o cu moartea pe şefa diplomaţiei, doamna Gherman, în caz dacă se semnează Acordul de Asociere şi se liberalizează regimul de vize.

Iulian Groza: „Îmi exprim regretul faţă de o astfel de abordare.”

Europa Liberă: Cum aţi înţeles această ameninţare? Sau cum vă explicaţi că vine din partea comuniştilor?

Iulian Groza: „Nu pot să-mi explic o astfel de abordare, atunci când s-a muncit atâţia ani pentru cetăţenii Republicii Moldova, să fie oferite mai multe beneficii, când vorbim de regim fără vize sau când vorbim de Acordul de Asociere care va avea efecte benefice nu doar pentru cetăţeni, dar şi pentru oamenii de afaceri, în general, pentru economia Republicii Moldova. Nu pot să-mi explic, dar, probabil că, nu mai există argumente, nu mai există contraargumente la poziţia pe care o reprezentăm.

Noi suntem pregătiţi pentru orice discuţii pe perioada guvernării comuniste, în perioada 2005-2009, noi am implementat planul de acţiuni R. Moldova-UE, care a prevăzut mai multe angajamente de apropiere cu Uniunea Europeană. Obiectivul politic al Republicii Moldova a fost reconfirmat, în 2005, prin Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova, care a menţionat foarte clar că integrarea europeană este obiectivul politicii interne şi externe, 2008-2009, atunci când se discuta Parteneriatul Estic, era şi posibilitatea lansării negocierii Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care, din cauza evoluţiilor din anul 2009, din Republica Moldova, nu au fost lansate, dar au fost lansate mai târziu, în 2009, după ce a venit noua guvernare.

Dar cum a procedat deputatul Grigore Petrenco nu mi se pare chiar şi bărbătesc, dacă pot spune aşa, o atitudine de genul acesta, să ameninţi colegii din guvern, chiar dacă poate nu împărtăşeşte aceleaşi viziuni, dar să cobori la o astfel de abordare mi se pare nu foarte corect.”

Europa Liberă: Este adevărat că astăzi Moldova s-ar zbate între Est şi Vest?

Iulian Groza: „Republica Moldova nu se zbate între Est şi Vest. Noi încercăm să evităm această capcană care ni se impune de neprieteni. Noi încercăm să evităm această capcană de a impune cetăţeanul Republicii Moldova să aleagă între Est şi Vest. Este o abordare greşită. Deci Republica Moldova şi ceea ce încercăm noi să facem, de fapt, este un proces care are obiectiv transformarea Republicii Moldova, modernizarea Republicii Moldova, europenizarea Republicii Moldova conform celui mai eficient model existent, pe care ni l-a oferit până în prezent istoria. Este anume modelul Uniunii Europene.

Procesul liberalizării regimului de vize a confirmat acest lucru, că este important să fii coerent în abordare, să contribui la reformare şi aceasta vine şi cu un beneficiu. Iată ce s-a întâmplat cu regimul fără vize. Mesajul nostru pentru cetăţeni este că noi urmărim ca Republica Moldova să fie o ţară transformată, reformată, modernizată, previzibilă, cu instituţii democratice funcţionale.

Obiectivul nostru este să aderăm la Uniunea Europeană. Noi vom munci în această direcţie, dar, pe parcurs, vom asigura că Republica Moldova se schimbă şi noi putem perfect menţine o relaţie bună, durabilă cu partenerii din Est, cum este Federaţia Rusă. Spre exemplu, chiar astăzi, doamna ministru merge la Moscova pentru o întâlnire cu ministrul de externe Lavrov, care va avea loc mâine, unde vor fi discutate mai multe subiecte legate de relaţia noastră bilaterală, inclusiv va fi abordată şi situaţia din regiune.”

Europa Liberă: Domnule Groza, dar ce răspuns ar avea Chişinăul, eventual, dacă Moscova ar propune Moldovei că acceptă reunificarea celor două maluri ale Nistrului în detrimentul parcursului european?

Iulian Groza: „O astfel de propunere nu a fost făcută şi nu cred că va fi făcută. Judec pe declaraţiile care au fost făcute inclusiv de ministrul de Externe Lavrov încă în anul trecut, când, întrebat de jurnaliştii de la Moscova ce părere are despre faptul că Republica Moldova şi-a declarat obiectivul integrării europene şi vrea să adere la Uniunea Europeană, domnul Lavrov a răspuns foarte clar că Federaţia Rusă respectă opţiunea suverană a Republicii Moldova de a se dezvolta. Iar, când vorbim despre declaraţii recente, domnul Lavrov a făcut o declaraţie recent, duminica trecută, după întrevederea cu secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, domnul Kerry, când a fost întrebat ce părere are despre situaţia din regiunea transnistreană, el a reconfirmat poziţia Federaţiei Ruse, că respectă formatul de negocieri, că respectă găsirea unei soluţii pentru regiunea transnistreană în componenţa Republicii Moldova, respectând principiul de suveranitate şi integritate teritorială a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi chiar credeţi sincer că regiunea transnistreană nu este un element de şantaj în relaţia moldo-rusă?

Iulian Groza: „Eu cred sincer că noi putem avea un dialog deschis, transparent, angajant, inclusiv cu Federaţia Rusă, unde putem să discutăm orişice problemă şi eu cred că atunci când vorbim nemijlocit despre problematica transnistreană, indiferent de greutăţile care există în procesul de negocieri, există totuşi un format de negocieri, există un dialog, există discuţii nu numai în formatul „5+2”, dar şi discuţii între Chişinău şi Tiraspol.

Obiectivul nostru este, în primul rând, să găsim soluţii pentru a creşte încrederea între cele două maluri şi pentru că cetăţenii, oamenii de afaceri, ei, de fapt, deja simt importanţa reintegrării. De exemplu, va fi această oportunitate de circulaţie fără vize, ea va fi extinsă şi pentru cetăţenii de acolo. Dar, dacă vorbim mai concret, soluţia de reintegrare, discuţiile care au loc acum, este susţinută, de mai multe ori, vă spuneam, şi de Federaţia Rusă. Deci deocamdată, nu avem niciun indice oficial care ne-ar putea pune într-o situaţie de o anumită alegere.

Este foarte clar că Federaţia Rusă respectă alegerea Republicii Moldova de a merge pe parcursul european, Federaţia Rusă a reconfirmat sprijinul găsirii unei soluţii în formatul „5+2” cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Noi vom continua această abordare şi vom preveni orice îngrijorări care ar putea să apară de la diferiţi parteneri, prin angajare, prin dialog, prin a nu răspunde la provocări, prin a arăta prin exemplu, prin atitudine că soluţii din situaţii complicate pot fi găsite cu o abordare cu adevărat europeană. Noi nu trebuie să ne implicăm în confruntări, să fim atraşi în această capcană de provocări. Este important să mergem înainte, să avem o abordare deschisă, angajantă, să discutăm problemele care există, să găsim soluţii. Doar aşa vom putea să găsim rezolvarea problemei transnistrene de o manieră durabilă, nu de moment.”
XS
SM
MD
LG