Linkuri accesibilitate

Toată vorbăria lor despre importanţa cărţii e un balon de săpun.



Am discutat deunăzi, la Salonul de Carte, cu cîţiva editori autohtoni. Am vorbit despre vînzările de carte şi am auzit o poveste curioasă, povestea cinovnicului care simulează dragostea de literatură…

Există cică un soi de cinovnici autohtoni care au luat obiceiul să vină la deschiderea Tîrgurilor şi Saloanelor de Carte pentru a ţine acolo discursuri pompoase despre importanţa cititului. Ei vorbesc cu multă convingere despre rolul lecturii în viaţa omului, îi încurajează pe cei prezenţi să ia cu asalt standurile editurilor, acordă două-trei interviuri scurte unor posturi tv cu rating năucitor şi… pleacă repejor fără să cumpere măcar un volum.

Între ceea ce zic funcţionarii cu pricina şi ceea ce fac se cască o mare prăpastie. Şi rezultă că toată vorbăria lor despre importanţa cărţii e un balon de săpun. Pe ei, de fapt, îi doare-n cot de carte şi de tot procesul editorial. Şi vin ei la saloanele de carte mai mult din obligaţie sau pentru a crea aparenţe. Deşi nu citesc o boabă, ei ştiu că discursul despre importanţa lecturii le măreşte popularitatea.

Iar puţinii cititori, care vin la Salon şi îi ascultă, sînt nedumeriţi. Pe de o parte, cinovnicul i-a îndemnat să cumpere cărţi, iar pe de altă parte, el însuşi nu cumpără nimic. Sau poate cinovnicul acela are acasă o bibliotecă uriaşă şi nu mai are loc pentru cărţi noi?

De fapt, de la 1991 încoace, cartea nu prea a contat pentru marii conducători şi cinovnici. Iar viaţa puţinelor edituri a fost foarte grea, foarte dificilă. În schimb, despre necesitatea lecturii s-a vorbit pînă la saţietate. Asta face bine la rating!
XS
SM
MD
LG