Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „O decizie care va trebui să fie confirmată și prin reacția electorală a cetățenilor din R. Moldova, la scrutinul parlamentar din toamnă”


Despre semnificațiile abolirii vizelor europene pentru moldoveni.



Începînd din 28 aprilie cetățenii moldoveni vor călători fără vize în Uniunea Europeană. Este vorba de călătorii turistice de maximum 90 de zile, făcute numai în baza unui paşaport biometric. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz şi ministrul de externe adjunct al Greciei (ţară care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE) au semnat decizia de eliminare a vizelor. Vasile Botnaru în dialog cu analistul politic Gheorghe Cojocaru.

Gheorghe Cojocaru: „Semnarea deciziei privind abolirea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova de către autoritățile Uniunii Europene, publicarea acesteia în Monitorul Oficial al Uniunii și intrarea ei în vigoare, la sfârșitul lunii aprilie, marchează un nou început în relațiile dintre Chișinău și Bruxelles. Este pentru prima dată, de când se vorbește despre integrarea europeană, când cetățenii Republicii Moldova vor resimți realmente primele rezultate ale acestui curs al politicii externe, devenit o prioritate fundamentală, după 2009 încoace.”

Europa Liberă: Chiar dacă această decizie a Uniunii Europene este una de o importanță incontestabilă pentru cetățenii Republicii Moldova – pentru toți cetățenii, e de accentuat – nu se înregistrează un grad sporit de bucurie și entuziasm, așa cum a subliniat Monica Macovei, entuziasm pe care l-au trăit, de exemplu, bulgarii sau românii. Cum se explică această reacție temperată?
Gheorghe Cojocaru: „Așa este, decizia respectivă este una extrem de importantă pentru că ea schimbă modul în care cetățenii din Republica Moldova vor fi tratați în statele Uniunii Europene, fiind, totodată, și un semnal foarte clar al Bruxellesului că își modifică și optica de ansamblu asupra relațiilor actuale și de perspectivă cu Chișinăul. O decizie care, între altele, va trebui să fie confirmată și prin reacția electorală a cetățenilor din Republica Moldova, la scrutinul parlamentar din toamna acestui an. Pentru moment, însă, nu asistăm „la valuri de bucurie și entuziasm” poate pentru că oamenii s-au obișnuit să se descurce fiecare pe cont propriu, iar decizia respectivă poate fi percepută ca una puțin întârziată. Totodată, pentru un segment anume al societății, care se orientează spre spațiul eurasiatic, eliminarea vizelor europene nu pare a fi de interes.”

Europa Liberă: Și atunci e logic să vă întreb ce ar trebui să facă în acest caz sau pentru această categorie de cetățeni Uniunea Europeană?

Gheorghe Cojocaru:
„O întrebare foarte bună pe care încep să și-o pună și mediile europene, atenționând asupra nevoii de a ajuta în continuare cetățenii simpli și Republica Moldova, ca stat și societate, să-și îmbunătățească situația social-economică, precară astăzi, să reducă drastic nivelul sărăciei și să crească standardul de viață. Printr-o asistență economică durabilă se pot schimba realitățile și mentalitățile legate de trecut, care trag înapoi întreaga societatea. Dar este limpede că toate acestea vor putea fi realizate, cu bunăvoința Uniunii Europene, dacă și clasa politică de la Chișinău va fi în măsură să asigure evoluțiile democratice și orientarea europeană, în pofida tuturor dificultăților interne și externe.”

Europa Liberă: Cetățeanul, care se uită cu un ochi la făină și cu altul la slănină, e mai greu de convins, chiar și cu daruri europene. Cum a influențat anexarea Crimeii opțiunile externe ale cetățenilor Republicii Moldova?

Gheorghe Cojocaru:
„Agențiile de sondaje de la Chișinău întârzie să ofere un răspuns punctual și verificat sociologic la această întrebare, însă ceea ce pare să fie evident ar fi constatarea precum că, în acest context al evenimentelor din Ucraina, are loc o polarizare și consolidare a opiniilor divergente: pe de o parte, cei care pledează pentru Uniunea Europeană, pe de alta, cei care sunt pentru integrarea Republicii Moldova în spațiul eurasiatic. La mijloc rămâne un segment semnificativ, care se poziționează într-o zonă a imprevizibilului, iar reacțiile acestuia nu se știe cu certitudine cum pot fi influențate de evoluțiile regionale sau de alți factori, interni, de exemplu, cu o mai mare forță de impact comportamental.”
XS
SM
MD
LG