Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: „Judecătorii au o formă de imunitate, dar faptul nu înseamnă că ei nu pot fi sancţionaţi pentru ceea ce fac...”


Interviul dimineții cu juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice.



Va avea Republica Moldova un mecanism eficient și transparent de investigare disciplinară a judecătorilor? Cât de rezultativă poate fi şi pe când o lege menită în mod expres să responsabilizeze magistraţii şi să resuscite încrederea populaţiei în justiţie? Interviul dimineții cu juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Dle Gribincea, Centrul de Resurse Juridice pe care îl coordonaţi a discutat în ajun, împreună cu oficialităţi, reprezentanţi ai sistemului judecătoresc şi ai societăţii civile proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Înainte de a vorbi un pic şi de prevederile acestei – cum se speră – viitoare legi, ar fi bine să ne spuneţi cum a apărut şi cu ce menire acest proiect de lege?
Vladislav Gribincea în studioul Europei Libere la Chișinău

Vladislav Gribincea în studioul Europei Libere la Chișinău

Vladislav Gribincea: „Impunitatea judecătorilor a fost evaluată de către UE în 2011, ca fiind principala provocare pentru actuala guvernare. Strategia de reformare a justiţiei adoptată în 2011 prevederea elaborarea unui cadru normativ noi privitor la răspunderea disciplinară şi în anii 2012-2013 un grup de lucru a elaborat un proiect de lege în acest sens.

Acest proiect de lege a fost transmis în Parlament în octombrie 2013, a fost votat în noiembrie în prima lectură, iar în decembrie urma să fie votat în a doua lectură. Totuşi, votul în a doua lectură nu a avut loc, iar proiectul a fost transmis la Comisia de la Veneţia, aparent din cauza neînţelegerilor între membrii alianţei cu privire la anumite aspecte ale legii.”

Europa Liberă: Există aşadar opinia Comisiei de la Veneţia şi a Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului privind acest proiect. Ce pot aduce în plus dezbaterile publice de genul celei ţinute la CRJ?

Vladislav Gribincea:
„Discuţiile de ieri s-au axat pe două aspecte. Primul este într-adevăr discutarea mai detaliată a opiniei comune a ODIR şi a Comisiei de la Veneţia, care la solicitarea autorităţilor moldoveneşti a fost dată pe 24 martie, adică cu ceva mai mult de o săptămână în urmă. Şi, de asemenea, CRJ a venit cu propuneri proprii de îmbunătăţire a proiectului de lege. De ce? Pentru că opinia Comisiei de la Veneţia şi ODIR stabileşte standarde minime. Ea nu vine cu propuneri de oportunitate, în sensul eficientizării mecanismelor.

Dacă mecanismele propuse satisfac standardele minime ale Consiliului Europei, atunci Comisia de la Veneţia de obicei nu face propuneri. CRJ a venit cu propuneri în ceea ce priveşte eficientizarea mecanismelor care satisfac criteriile minime ale Consiliului Europei.”

Europa Liberă: Acum, ca să încercăm să abordăm această problemă şi sub aspecte mai concrete, ce trebuie să înţelegem, dacă vorbim de percepţia omului simplu, prin abateri disciplinare în breasla magistraţilor şi cum ce forme poate lua răspunderea pentru păcate disciplinare?

Vladislav Gribincea:
„Judecătorii au o formă de imunitate, dar acest lucru nu înseamnă că ei nu pot fi sancţionaţi pentru ceea ce fac. Judecătorii pot fi sancţionaţi penal, dar pot fi sancţionaţi şi disciplinar. Adică, pentru încălcarea obligaţiilor profesionale, pentru nişte abateri minore. În acest sens, legea stabileşte o listă de abateri, cum ar fi spre exemplu încălcarea termenului de redactare a hotărârilor judecătoreşti, nerespectarea regulilor cu privire la distribuirea aleatorie a dosarelor, încălcarea obligaţiei de imparţialitate etc. În cazul în care acestea sunt constatate, duc la proceduri disciplinare împotriva judecătorilor şi, dacă se confirmă, la sancţiuni.

Aceste proceduri, conform situaţiei actuale, le porneşte un membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi soluţia este dată de un colegiu special. Iată pornirea procedurii disciplinare de către membrul al Consiliului Superior al Magistraturii s-a dovedit a fi o procedură extrem de greoaie, pentru că chiar dacă o persoană obiectivă vede o abatere, aceasta nu poate duce la pornirea procedurii. E nevoie de acordul unui membru al CSM, din cei 12 membri actuali.

Proiectul de lege vine cu o schimbare, în sensul în care toate sesizările trebuie să fie examinate de către un organ special, Inspecţia Judiciară. În cazul în care această inspecţie este de acord, ea poate merge mai departe şi propune unui colegiu special, Colegiul disciplinar, sancţionarea judecătorului, şi, dacă colegiul acceptă, el poate aplica sancţiuni conform proiectului de lege. Aceste sancţiuni sunt avertisment, mustrare, proiectul de lege mai prevede reducerea salariului şi eliberarea din funcţie.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să se intersecteze activitatea acestei inspecţii cu cea a consiliului disciplinar?

Vladislav Gribincea:
„Inspecţia e un fel de acuzatoare, adică cei care prezintă acuzarea, iar colegiul disciplinar e un fel de judecător, care examinează dacă este sau nu temeinică poziţia inspecţiei.”

Europa Liberă: Ca să fie lucrurile foarte clare, încercaţi prin această propunere să deblocaţi, cum ar veni, discuţiile pe proiectul care iată pare sau a fost uitat, sau din cauza disensiunilor nu se revine la el?

Vladislav Gribincea:
„Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiţiei este în general bun şi Comisia de la Veneţia, în opinia sa, nu a avut obiecţii conceptuale asupra proiectului, ci doar asupra unor aspecte de formulare a legii.

Noi suntem de acord că proiectul de lege care este acum în parlament este un pas înainte, dar există şi mult spaţiu pentru îmbunătăţire. Se propune un mecanism foarte-foarte greoi de examinare a sesizărilor şi noi ne temem că dacă se menţine acest mecanism, atunci acest lucru pur şi simplu va bloca colegiul care trebuie să dea verdictul pe marginea acuzaţiilor disciplinare împotriva judecătorilor.

Scopul discuţiei de ieri a fost, pe de o parte, să dăm un nou impuls discuţiilor pe marginea proiectului de lege, iar pe de altă parte, să soluţionăm până la adoptare carenţele care ar putea să paralizeze sistemul de investigare a abaterilor disciplinare împotriva judecătorilor.”

Europa Liberă: Şi la ce concluzie aţi ajuns, cum ar putea fi parcursul de mai departe al proiectelor?

Vladislav Gribincea:
„Parlamentul nu a examinat proiectul de lege, aşteptând avizul Comisiei de la Veneţia şi de la ODIR. Acum avizul există, dar el nu este tradus, se aşteaptă să fie tradus în timpul apropiat, iar Parlamentul va reveni la proiect în viitoarele săptămâni. Ceea ce este cert, e că proiectul oricum va trebui să fie adoptat până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare.”

Europa Liberă: Deci, credeţi că va fi adoptat de actuala guvernare?

Vladislav Gribincea:
„Din câte ţin eu minte, atunci când se discuta proiectul în a doua lectură, obiecţii cu privire la termenul de examinare a proiectului nu existau, existau în schimb obiecţii cu privire la unele formulări din proiect.”

Europa Liberă: Şi mai existau obiecţii cu referire la câtă putere de fapt să aibă consiliul disciplinar, dacă o decizie a acestui consiliu ar trebui să fie aprobată şi de CSM, şi a doua era câtă putere să aibă Ministerul Justiţiei la momentul numirii membrilor în acest consiliu disciplinar?

Vladislav Gribincea:
„…şi răspunsul Comisiei de la Veneţia la cele două chestiuni a fost următorul: Comisia de la Veneţia nu a văzut probleme în investigarea judecătorilor de către inspecţia judiciară din oficiu şi sancţionarea acestora de către colegiul disciplinar. Şi asta de fapt este o practică răspândită în Europa, când sancţiunile nu le aplică CSM, ci un colegiu care investighează cauza. Iar în ceea ce priveşte al doilea aspect, cine de fapt sunt membrii colegiului disciplinar, legea prevede 9 membri, dintre care 5 sunt judecători, iar 4 sunt reprezentanţii societăţii civile numiţi de către Ministerul Justiţiei, în baza unei selecţii efectuate prin concurs şi propuşi ministrului de către o comisie.

Comisia de la Veneţia sugerează ca ministrul justiţiei să aibă doar un rol protocolar în acest sens - candidaţii să fie propuşi de comisia specială, iar ministrul doar să contrasemneze şi să numească în funcţie membrii.”

Europa Liberă: O întrebare de la un profan şi pentru profani: cine şi cum va aplica legea după adoptare? Adică, ca să-mi explic întrebarea, ce mecanisme pot să ne asigure că nu se va recurge la tertipuri de castă pentru a scoate basma curată pe cineva pentru malpraxis juridic, ca să spunem aşa?

Vladislav Gribincea:
„Acum avem o procedură greoaie. O plângere se depune, dar nu ai nici o garanţie că ea va fi examinată în substanţă. Noua lege prevede că orice cerere trebuie examinată. Adică deja e o îmbunătăţire.

Mai departe această investigare are loc de către inspecţia judiciară, un organ special de pe lângă CSM care în această procedură are rolul de procuror, un fel de investigator al cauzei.

Problema e că indiferent de soluţia inspectorului judecător, acesta nu poate clasa cauza disciplinară şi trebuie să se ducă la un complet al colegiului disciplinar şi să ceară fie clasarea, fie înaintarea mai departe a cauzei.

Noi recomandăm să se renunţe la această procedură, fiindcă îngreuiază foarte-foarte mult procesul de examinare şi recomandăm ca decizia cu privire la clasare să fie lăsată la discreţia inspecţiei judiciare, care printr-o decizie motivată să poată clasa procedura, iar cei care nu sunt de acord, să o poată contesta la colegiu disciplinar.”

Europa Liberă: Deci, scoaterea basma curată va fi o procedură mult mai anevoioasă…

Vladislav Gribincea:
„Exact. Iar după aceasta, sancţiunea se aplică deja de către colegiul disciplinar.”
XS
SM
MD
LG