Linkuri accesibilitate

Cereri de contracarare a propagandei agresive a posturilor Radio/TV ruse (Unimedia).



Deputata Ana Guţu i-a adresat preşedintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Marian Pocaznoi, un demers public prin care solicită „să fie oprită propaganda agresivă a posturilor ruseşti de radio şi televiziune, retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, informează o ştire de pe portalul „Unimedia”. Deputata oferă CCA-ului şi soluţia: buletinele de știri şi emisiunile de dezbateri politice produse în Federaţia Rusă şi distribuite pe teritoriul Republicii Moldova să fie înlocuite cu alte emisiuni, de exemplu, știri europene, republicane sau locale, emisiuni de muzică, enciclopedie sau divertisment. Solicitarea vine în contextul evenimentelor politice din Ucraina şi a agresiunii Federaţiei Ruse în această ţară.

Petru Bogatu enumeră, într-un editorial publicat de „Ziarului Naţional”, zece erori de calcul pe care le-ar fi comis, după părerea sa, preşedintele rus Vladimir Putin în Ucraina, erori care s-ar întoarce acum ameninţător împotriva lui. Printre ele eroarea de a-şi închipui că Occidentul este la fel de dependent economic de Rusia precum Rusia de Occident. O altă eroare, potrivit autorului, este faptul că autorităţile de la Moscova n-au prevăzut faptul că Occidentul va pune interesele securităţii naţionale şi statu-quo-ului mondial mai presus de interesele economico-financiare. „Fiind înfrânt în bătălia cu Maidanul, liderul de la Kremlin, ca să nu piardă întreg războiul, a mutat disperat în Crimeea, crezând că ocuparea în forţă a peninsulei va stârni o reacţie în lanţ în toată Ucraina sau cel puţin în sud-estul ei. N-a fost să fie”, constată autorul.

Paginile electronice ale mai multor posturi de televiziune se ocupă de scumpirile din regiunea transnistreană. „Publika Tv” anunţă, de exemplu, că locuitorii din regiunea transnistreană vor plăti mai mult, cu şase la sută, pentru pentru furnizarea gazelor naturale. Până în prezent, consumatorii din stânga Nistrului plăteau pentru un metru cub de gaze un leu. Potrivit „Publika Tv”, cel mai mult se va scumpi energia electrică consumată peste limita lunară care este de 150 de kilowaţi-oră. Preţul va fi de 47 de bani pentru un kilowatt-oră, în creştere cu patru bani. Tariful pentru căldură se va majora cu nouă la sută şi va ajunge la aproximativ trei lei şi 20 de bani pentru un metru pătrat de spaţiu încălzit. Scumpirile sunt explicate prin combaterea inflaţiei.

Agenţia de ştiri „IPN” face trimitere la pagina oficială a administraţiei găgăuze potrivit căreia başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi preşedintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, au solicitat preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, aplicarea unei proceduri simplificate pentru cetăţenii Republicii Moldova la obţinerea cetăţeniei Federaţiei Ruse. Solicitarea vine în contextul noilor reguli impuse migranţilor care doresc să muncească pe teritoriul Rusiei, transmite „IPN”. Conducerea Găgăuziei motivează necesitatea unor proceduri simplificate la acordarea cetăţeniei ruseşti pentru moldovenii care muncesc în Rusia prin faptul că „sunt capabili să-şi aducă contribuţia în dezvoltarea economică a statului rusesc şi să devină astfel membri demni ai societăţii ruseşti”.

Ion Preaşca scrie în „Adevărul” că la doi ani de când a fost victima unui atentat eşuat, Gherman Gorbunţov, care a deţinut până în 2012 Universalbank, a fost reţinut de poliţia londoneză. El ar urma să fie extrădat autorităţilor moldoveneşti. Decizia de extrădare urmează să fie examinată de o instanţă din Londra. Autorul precizează că Gherman Gorbunţov a deţinut cel puţin opt bănci din Rusia, multe fiind implicate în spălare de bani şi evaziuni fiscale. Presa din Rusia l-a supranumit „bancherul negru“ pentru legăturile cu structurile mafiote, iar foştii parteneri îl acuză că i-ar fi lăsat fără 2,5 miliarde de dolari.

Săptămânalul „Economist” publică o analiză despre datoria externă a Republicii Moldova. De zece ani, datoria externă a ţării noastre este în continuă creştere, iar anul trecut aceasta a atins un nou record – 6,6 miliarde de dolari, în creştere cu 10% faţă de 2012, potrivit „Economist”.

Reporterii ziarului „Economist” au căutat să afle cât costă să îţi expui marfa pe tarabele din supermarketurile din Chişinău. Potrivit publicaţiei, produsele moldoveneşti sunt, de cele mai multe ori, o raritate pentru că lanţurile de magazine preferă produsele de import, ducând o politică discriminatorie faţă de producatorii locali.

În pofida embargoului impus de Rusia, în anul 2013, Moldova a majorat exportul de producție alcoolică cu 7,6% - până la 226,75 milioane de dolari SUA, relatează portalul „Noi.md”. Jurnalistul Gheorge Stepanov face trimitere la datele Balanței de plăți a Moldovei pe anul 2013. Astfel, cel mai mare consumator de producție alcoolică moldovenească a fost Belarus, unde Moldova a exportat producție în valoare de 52,96 milioane de dolari sau cu 15% mai mult decât în anul 2012. Pe locul doi s-a plasat Rusia, care până la embargoul impus în septembrie a importat din Moldova producție alcoolică în valoare de 45,33 milioane de dolari sau cu 25,7% mai puțin decât în anul 2012. Exportul de producție alcoolică din Moldova în Ucraina, în anul 2013, a crescut cu 39,6% și a însumat 40,9 milioane de dolari.
XS
SM
MD
LG