Linkuri accesibilitate

România, un deceniu în NATO (România liberă)


Republica Moldova nu ia in calcul o unire cu Romania, a declarat fostul premier moldovean Vlad Filat intr-un interviu acordat la ziare.com. Filat nu acorda foarte multa pondere conjuncturilor legate de Crimeea in decizia de liberalizare a vizelor pentru moldoveni. Moldova isi facuse deja demult temele. Doar devansarea datei de semnare a acordului de asociere la Uniunea Europeana se leagă direct de evolutiile din tara vecina. Pentru ca lucrurile sa mearga in continuare pe drumul integrarii, fara riscul ca Rusia sa-l intrerupa, fostul pemier crede ca e nevoie de argumente palpabile pentru cetateni: un progres in directia bunastarii ar fi singurul lucru care ii va convinge, inclusiv pe gagauzi, ca e bine sa ramana intre granitele unei Moldove unite. Pentru rezolvarea situatiei din Transnistria, e timpul ca negocierile sa treaca la faza politica, mai spune in acest interviu invitatul site-ului ziare.com.

O analiza din Adevarul arata ca pe rusi incep sa-i usture consecintele anexarii Crimeii. Companiile şi investitorii scot masiv bani din tara, bursa a încheiat luna în scădere, iar creşterea economică pentru 2014 a fost revizuita de la 2,5 la 0,6% din PIB, iar cifra este considerata de analisti ca mult prea optimista. Ar putea fi vorba chiar de o cadere cu 1,8 sub zero.

Cristian Campeanu semneaza in Romania libera un bilant al primului deceniu de apartenenta a Romaniei la Alianta Nord-Atlantica. In 2008, la summit-ul gazduit la Bucuresti, Romania a pledat sa fie oferit Planul de Acţiune pentru Aderare Ucrainei şi Georgiei, dar Franta si Germania s-au opus. Acum, dupa anexarea Crimeii, optica s-a schimbat. Propunerea romaneasca revine in discutie. Nimeni nu se mai intreaba daca NATO mai are vreun viitor, se revine la misiunea initiala de aparare colectiva faţă de ameninţările Moscovei, cu consecintele de rigoare: Consiliul NATO-Rusia nu mai există şi în septembrie, la Summit-ul din Ţara Galilor, noua realitate de securitate din Europa va schimba din nou Alianţa şi o dată cu ea, poziţia României, arata Cristian Campeanu.

Editorialul Romaniei libere, scris de Dan Cristian Turturica, vorbeste despre o spaima a partidului dominant din Romania, Partidul Social-Democrat, fata de ”modelul slovac”. Alegerea unui presedinte nou intrat in politica, prin votul unanim al tuturor partidelor din opzitie in turul doi, ar fi cosmarul lui Victor Ponta. De aici si tacticile adoptate de PSD: incercarea de a rupe tabara liberala, intai prin plecarea din PNL a fostului lider Calin Popescu Tariceanu, acum prin diversiunea Mircea Diaconu. Candidatura independenta a fostului liberal va fi asezata pe listele de vot, spune Turturica, in asa fel incat sa-i confuzeze pe alegatori: imediat sub lista PNL. Ei l-ar putea vota, cum s-a mai intamplat la sectorul 3 din Bucuresti, unde PSD-ul a propus un candidat cu acelasi nume de familie cu al primarului performant al democrat-liberalilor. Pesedistul a fost ales. Ar fi apoi tactica pastrarii unei drepte divizate, care se macina singura, iar in acest scop PSD-ul ar consuma resurse importante. Dintre masuri, una consta in sprijinirea unui scor bun al Paridului Democrat Liberal, ceea ce va starni nemultumirea partidelor de dreapta nou infiintate, precum Miscarea Populara.

Pe aceasta tema a divizarii dreptei, Andrei Cornea declară in revista 22 ca e scarbit. Dreapta inca mai stă la îndoială asupra urgenței de a realiza unitatea opoziției, când ”suntem pe cale să predăm către PSD toată țara, cu pre­ședinte, prim-ministru, par­la­ment, justiție cu tot”.
XS
SM
MD
LG