Linkuri accesibilitate

„România bate Rusia la comerţ cu Moldova” (Ion Preașcă/Adevărul).



Editorialul din „Adevărul” se ocupă, sub semnătura Corneliei Cozonac, de şcolile de limbă română din regiunea transnistreană. Părerea jurnalistei este că acum, când cele opt instituţii fortăreţe, cum le numeşte autoarea, sunt sub riscul închiderii de la 1 septembrie, este nevoie ca niciodată de măsuri mai îndrăzneţe din partea tuturor. „Poate că ar fi cazul să scriem nu despre cum se îmbracă şi ce zice Nina Ştanski, pentru care lucrează 60 de oameni ca să-i promoveze mesajele, pregătite special pentru noi şi comunitatea internaţională, ci despre cei care sunt adevăraţii eroi, adică elevii, părinţii şi profesorii acestor copii.

Câţi copii din şcolile din partea dreaptă a Nistrului ştiu prin ce trec semenii lor din şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană? De câte ori la ora clasei profesorii le-au vorbit despre eroii zilelor noastre, cei peste 2.000 de elevi de la cele opt şcoli româneşti din regiunea transnistreană şi profesorii lor care înfruntă zi de zi un regim ostil? De câte ori noi, ziariştii, ne-am gândit la ei, înainte să scriem o nouă ştire despre ce a mai spus Nina Ştanski, reprezentanta guvernării separatiste de la Tiraspol?, se întreabă retoric autoarea în „Adevărul”.

Articolul semnat de Ion Preaşcă în acelaşi cotidian se întitulează „România bate Rusia la comerţ cu Moldova”. Anul trecut, se arată în articol, comerţul bilateral moldo-român a ajuns la 1,44 miliarde de dolari, în creştere cu circa 15% faţă de 2012. E a treia oară în istoria ţării noastre când România conduce în topul partenerilor economici, surclasând Rusia. Datele sunt desprinse dintr-un raport al Băncii Naţionale a Moldovei, care diferă însă de cifrele Biroului Naţional de Statistică. Explicaţia jurnalistului este că acestea au ca bază declaraţiile vamale, selecţii la import (preţuri CIF), după principiul ţării de livrare, fără exportul şi importul efectuat de persoane fizice, pe când BNS prezintă importul după principiul ţării de origine.

Doi experţi, Victoria Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, şi Mihai Manole, fost ambasador al Moldovei în Statele Unite, care se referă pe paginile aceleiaşi publicaţii la vizita la Chişinău a adjunctului Secretarului de Stat American, Victoria Nuland, cred că sprijinul american este mai important ca niciodată acum pentru ţara nostră. „ …pentru că Moldova se află la frontiera Uniunii Europene. Atât timp cât pe teritoriul republicii se află trupe ale unui stat terţ şi există un focar de instabilitate, pericolul iminent asupra integrităţii teritoriale a statului rămâne actual.

Chişinăul trebuie să se asigure cu susţinerea SUA, dar şi cel al partenerilor europeni, pentru că, în contextul crizei din regiune, presiunile din partea Federaţiei Ruse vor fi tot mai mari“, consider Victoria Bucătaru. „Vizitele oficialilor americani sunt importante pentru coordonarea anumitor acţiuni şi strategii, ţinând cont de abordarea problemei transnistrene de către cei doi lideri, Putin şi Obama. Pentru a avea o poziţie reală, este important să vedem ce facem, cum şi cu cine cooperăm ca să nu permitem o înrăutăţire a situaţiei. Trebuie să avem garanţii că evenimentele nu vor exploda“, susţine Mihai Manole.

Editorialul „Ziarului Naţional”, semnat de Petru Bogatu, susţine că există cel puţin cinci motive pentru care Chişinăul se va pomeni, cu voie sau fără voie, în afara CSI. Primul ar fi că Ucraina începe procedurile de retragere din CSI. Drept rezultat, Republica Moldova în timpul apropiat nu va avea hotar comun cu statele membre ale acestei alianţe economice, spaţiul comunitar răsăritean fiind fragmentat. Fără Ucraina, CSI îşi pierde orice raţiune de a fi, desfiinţarea acesteia devenind o chestiune de timp. Alte motive ar mai fi că anexarea Crimeii pune Ucraina în stare de război cu Rusia, iar în această situaţie, continuarea cooperării Chişinăului cu Moscova peste capul Kievului s-ar constitui într-un afront diplomatic la adresa celui din urmă.

Pe urmă, sancţiunile economice se înăspresc şi se diversifică. Embargoul impus de SUA şi UE va constrânge Chişinăul să se alăture într-o măsură mai mare sau mai mică acţiunilor internaţionale de pedepsire a Kremlinului, fapt ce va bloca toate mecanismele încă existente de funcţionare a CSI. Şi ar mai fi că fiind exclusă din G8, Rusia va fi izolată, iar statutul ei extern va fi coborât. În aceste împrejurări, Kremlinul va folosi CSI şi alte instituţii la îndemână pentru a zădărnici represaliile occidentale. Republica Moldova s-ar comporta ca un fraier dacă ar apuca nada întinsă de ruşi. Şi, cum Rusia se transformă într-un stat paria, aerul din jurul ei va fi irespirabil.

Următorul summit CSI, bunăoară, urmează să aibă loc la Kiev, care, neîndoios, va refuza să-l găzduiască. Kremlinul ar putea să propună Chişinăului să-l adăpostească. Însă Republica Moldova nu poate accepta această ofertă, deoarece gestul său ar deranja deopotrivă şi Ucraina, şi Occidentul. Scurt pe doi, mielul blând nu va putea suge la două oi. Astfel stând lucrurile, Iurie Leancă sau Nicolae Timofti nu au cum urma exemplul lui Nicolae Ceauşescu care izbutea să oscileze între inamicii momentului: URSS şi China comunistă.
XS
SM
MD
LG