Linkuri accesibilitate


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Tiraspolul spune că este momentul oportun pentru recunoaşterea independenţei Transnistriei. Este interesată şi Moscova? – opinii de la Tiraspol, Chişinău şi Washington. Şi… ce cred locuitorii din stânga Nistrului despre evenimentele din Ucraina şi anexarea Crimeii?

***

Europa Liberă: Negocieri intense la sfârşit de săptămână între diplomaţiile americană şi rusă pe tema crizei din Ucraina. Moscova anunţă că nu vede o altă soluţie decât federalizarea Ucrainei, în timp ce Washingtonul cere Rusiei să-şi retragă armata de la hotarul ucrainean şi să renunţe la provocări. Teze ce au răsunat şi într-o discuţie la telefon între preşedinţii Vladimir Putin şi Barack Obama. Liderul de la Kremlin a vorbit cu preşedintele american şi despre Transnistria, atrăgându-i atenţia asupra a ceea ce a numit „blocata externă” a regiunii.

Serghei Lavrov

Serghei Lavrov

Dincolo de rândurile seci ale comunicatelor de presă, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a ieşit la rampă şi a acuzat pe faţă Occidentul că ar aţâţa spiritele în jurul Transnistriei, trecând în acelaşi timp sub tăcere, în spusele sale, blocada de facto impusă regiunii de către Chişinău şi Kiev. Într-un interviu pentru televiziunea de stat de la Moscova, Lavrov a acuzat Uniunea Europeană şi Statele Unite că ar incita spiritele prin declaraţii că după anexarea Crimeii va urma Transnistria. „Este o retorică provocatoare, revoltătoare, - a spus Lavrov. - În realitate şi la modul practic ei creează condiții insuportabile pentru Tiraspol, suprimând anumite libertăți, cum este cea a circulației, şi activitatea economică externă. Istoria nu i-a învățat nimic”, a zis Lavrov.

Şi, la Tiraspol, liderul administraţiei, Evgheni Şevciuk, a declarat că acum ar fi din nou momentul oportun pentru luarea unor decizii privind viitorul regiunii transnistrene. Într-un interviu pentru televiziunea rusă RBK, Şevciuk a spus că „un divorţ civilizat”, cum l-a numit el, între Moldova şi Transnistria ar fi singura soluție „echitabilă”, ținând cont de schimbările din Ucraina şi planurile pro-europene ale Moldovei. Un motiv în plus, a spus el, ar fi aşa numita blocada economică a regiunii instituită de Chişinău şi Kiev şi regimul sever de la graniţa cu Ucraina pentru cetăţenii ruşi. Şevciuk a spus că formula de reglementare a conflictului transnistrean trebuie să aibă la bază referendumul din 2006 prin care locuitorii regiunii au optat pentru independenţă şi alipirea ulterioară la Rusia. Întrebat de ce Rusia trage de timp şi nu a recunoscut până acum Transnistria, Evgheni Şevciuk a spus că Moscova a fost întotdeauna răbdătoare, încercând să convingă Transnistria şi Moldova să convieţuiască într-un singur stat, suveran. Acum însă, a zis Şevciuk, Moldova vrea să renunţe la o parte a suveranităţii sale în favoarea Uniunii Europene.

Cât de probabilă în actualul context regional tensionat ar fi o integrare de jure a regiunii transnistrene în Federaţia Rusă? Politologul de la Tiraspol, Andrei Safonov, crede că anexarea regiunii transnistrene nu ar face parte din planurile Kremlinului:

Andrei Safonov: „Transnistria, din punct de vedere geografic, ea este separată de Federaţia Rusă printr-o parte semnificativă din teritoriul Ucrainei. Prin urmare, probabil că problema prioritară pentru Federaţia Rusă este federalizarea Ucrainei, un mijloc de asigurare a neutralităţii politico-militare, astfel încât Ucraina să nu intre pe deplin în orbita de influenţă a UE. Dar Transnistria, în opinia mea, este acea regiune care îşi va determina simpatiile, antipatiile şi viitoarea soartă mult mai târziu, când va fi mai clară harta soluţionării crizei din Ucraina.”

Europa Liberă: Consideră politologul din Tiraspol. Colega mea, Alla Ceapai, i-a solicitat şi opinia analistului politic din Chişinău, Oazu Nantoi:

Oazu Nantoi: „Nu va fi nici un fel de alipire. Rusia are nevoie de Republica Moldova şi nu de aşa-zisa Transnistria. De aceea, noi trebuie să ne temem de comportamentul clasei noastre politice în perspectiva semnării şi ratificării Acordului de Asociere cu UE. Aici este riscul principal. Totuşi cred că probabilitatea unor destabilizări grave de situaţie în Zona de securitate, cu jertfe omeneşti, a scăzut din momentul când lui Putin nu ia reuşit blitzkrieg-ul în zona de sud-est a Ucrainei.”

Europa Liberă: Opinia analistului politic Oazu Nantoi.
La Tiraspol

La Tiraspol

Europa Liberă: Ce cred locuitorii din stânga Nistrului despre criza din Ucraina, declanşată de refuzul guvernării lui Ianukovici de a semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, dar şi despre anexarea Crimeii de către Rusia? Am discutat cu mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender:

Oamenii sunt într-adevăr împotrivă acestui guvern? Sigur că da! Ianukovici n-a făcut asta, dar trebuia să introducă stare de urgenţă şi să alunge Maidanul.

Vă daţi seama ce spuneţi? Ianukovici ar fi fost blestemat pe veci în Ucraina. A procedat corect.

Şi la ce s-a ajuns? Au învrăjbit Ucraina.

Nu trebuia presat Maidanul, nu trebuia.

Studenţii au ieşit pe Maidan să-şi exprime nemulţumirea faţă de putere. Guvernul lui Azarov şi Ianukovici au refuzat să semneze acordul de asociere cu UE, pentru că au simţit că nu vor mai avea robi la întreprinderile lor care să lucreze cu 1 500 de hrivne.

Am posibilitatea să urmăresc şi televiziunile ruse, şi cele ucrainene. Informaţiile sunt polar opuse. Tot ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina poate fi definit printr-un singur cuvânt – renaştere. Este renaşterea naţiunii ucrainene. Este renaşterea demnităţii civice. Sper foarte mult că va renaşte şi economia şi nivelul de trai al noii Ucraine. Slavă Ucrainei!

Maidanul a adunat toţi criminalii. Câştigau bani.

Impedimentul principal sunt naţionaliştii din vest şi stăpânii lor de dincolo de Carpaţi, din Consiliul European. Trebuie lichidată această blocadă americană. Sub bagheta conducerii Americii dansează toată Uniunea Europeană.

Cred că acordul semnat cu UE nu este legitim. Trebuia organizat mai întâi un referendum.

În Ucraina, la Kuciurgan, au aliniat blindate împotriva noastră şi oameni cu arme după saci de nisip. Pe toţi rușii îi întorc din drum. Unde e dreptatea? Este o încălcare a drepturilor omului.

Am fost de multe ori în Crimeea. Am vorbit cu oamenii înainte de aceste evenimente. Lumea este pătrunsă de un spirit slav benefic.

Vreți să aflați părerea mea despre Crimeea? Simplu. Are cineva îndoieli că este un teritoriu istoric rusesc? Că a fost stropit cu sânge rusesc? Crimeea a ajuns în Ucraina printr-o decizie voluntaristă a lui Hruşciov. Crimeea a revenit acolo unde trebuia să revină.

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***
Victoria Nuland şi Natalia Gherman

Victoria Nuland şi Natalia Gherman

Europa Liberă: O înaltă oficialitate americană s-a aflat duminică la Chişinău. Victoria Nuland, adjuncta șefului diplomației Statelor Unite, însoțită de doi oficiali de la ministerul apărării, a purtat discuţii cu conducerea de vârf a Moldovei. Pe agendă, între altele, criza ucraineană, drumul european al Moldovei şi conflictul transnistrean. Mai multe, de la Diana Răileanu.

Adjuncta şefului diplomaţiei americane s-a declarat mândră de faptul că Republica Moldova s-a alăturat, în cadrul Adunării Generale a ONU, ţărilor care au adoptat o rezoluţie în ceea ce priveşte Ucraina, document în care anexarea Crimeii de către Rusia a fost calificată drept ilegală şi în care este reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială a ţării vecine:

„Vizita mea nu este întâmplătoare. Am venit să reafirm sprijinul american pentru Republica Moldova. Susţinem suveranitatea şi integritatea teritorială a acestei ţări şi dreptul cetăţenilor moldoveni să-şi aleagă propriul viitor. Statele Unite ale Americii încurajează calea europeană pe care a decis să o parcurgă Republica Moldova şi decizia de a-şi întări relaţiile cu Uniunea Europeană. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem cum toţi cetăţenii acestei ţări, inclusiv cei din regiunea transnistreană a ţării şi din Găgăuzia vor beneficia de regimul liberalizat de vize cu Europa şi se vor bucura de facilităţi economice, bucurându-se astfel de prosperitate.”

Întrebată dacă sunt justificate temerile că regiunea transnistreană a ţării ar putea urma scenariul din Crimeea, Victoria Nuland a spus că, în prezent, Statele Unite au un dialog diplomatic intens cu Federaţia Rusă la nivel de preşedinţi şi miniştri de externe, pentru a preveni extinderea conflictului:

„Suntem îngrijoraţi de situaţie. În cadrul vizitei sale în Europa, preşedintele Obama a vorbit despre un număr mare de forţe militare care au încercuit, practic, graniţele Ucrainei. E o încercare de intimidare a ţării, fapt care ne îngrijorează. Tocmai din acest motiv ducem un dialog intens cu Federaţia Rusă. Vineri, preşedintele Statelor Unite a discutat preşedintele Putin şi au convenit ca schimbul de opinii să fie continuat, duminică, la Paris, de ministrul rus de externe, dl Lavrov, şi secretarul de stat american, John Kerry, pentru a stabili în ce condiţii acele forţe militare de la hotarele Ucrainei pot fi retrase. Desigur, mă aştept ca tensiunile înregistrate în aceste zile, aici, în Republica Moldova, să fie, la fel, discutate de cei doi diplomaţi.”

Victoria Nuland a spus că admite numai un dialog diplomatic între Chişinău şi Tiraspol şi că îşi doreşte să vadă că şi Federaţia Rusă susţine acest dialog. Ea vorbit şi despre nevoia anulării restricţiilor impuse angajaţilor misiunii OSCE la accesul în stânga Nistrului. În prezent, ei pot intra în regiune doar prin punctele de control de la Dubăsari şi Tighina.

Legat de acelaşi subiect, şefa diplomaţiei moldovene, Natalia Gherman, a insistat că situaţia din Crimeea şi situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt totalmente diferite:

„Am observat şi alte comunicate şi alte informaţii publicate în mass-mediile ruse şi nu în ultimul rând un comunicat ce reflectă spusele preşedintelui rus, dl Vladimir Putin, care a spus că nu renunţă la formatul „5+2”, unicul format de soluţionare a conflictului transnistrean. Dimpotrivă, importanţa acestui format a fost recent reiterată.”

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă asistenta secretarului de stat american, Victoria Nuland, a anunţat că Statele Unite vor oferi Republicii Moldova 10 milioane de dolari, suplimentar, pentru susţinerea eforturilor de fortificare a securităţii la hotare.

***
Vlad Spânu

Vlad Spânu

Europa Liberă: Despre contextul vizitei la Chişinău a adjunctei șefului diplomației americane, Victoria Nuland, am stat de vorbă cu președintele Fundației Moldova, de la Washington, Vlad Spânu.

Vlad Spânu: „Eu cred că vizitele, care sunt în Moldova, și din partea americanilor, și din partea europenilor, vin să dea un mesaj populației din Republica Moldova, că cursul pe care și l-a ales de a se integra în structurile europene este o cale corectă. Și au susținerea acestor instituții din Uniunea Europeană, de la Bruxelles, și susținerea americanilor. Evident, aceste vizite sunt în contextul evoluțiilor care se întâmplă în regiune și anume agresiunea militară a Rusiei față de Ucraina, și nu doar în Crimeea, dar și în estul și în sud-estul Ucrainei.

Semnalele, care sunt până acum, ne arată foarte clar că Rusia nu se va opri doar la Crimeea, dar va încerca să preia controlul asupra sau a unei porțiuni a Ucrainei de sud-est sau a întregii Ucraine. Scopul lor principal este să nu dea voie Ucrainei să se integreze în UE și, cu atât mai mult, în NATO. Și, dacă aceste scenarii le vor reuși, atunci pericolul că Republica Moldova va fi în vizorul Rusiei este foarte mare. De aceea, vedem mișcările în orașele din sud-estul Ucrainei, inclusiv în Odesa, ceea ce dă un semnal foarte clar că ochii Rusiei sunt pe Transnistria și pe întreaga Republică Moldova, să o oprească din calea ei spre integrarea în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Doamna ministru Natalia Gherman anunța că va pleca, la începutul lui aprilie, la Moscova, ca să tranșeze chestiunile sensibile în relațiile bilaterale cu Rusia, inclusiv statutul migranților moldoveni, pe teritoriul Rusiei și, mai ales, chestiunile legate de intrarea Moldovei în zona de comerț liber cu Uniunea Europeană. Toate acestea – în ajunul unei anunțate vizite, la sfârșitul lui aprilie, a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la Chișinău, și a întrevederii programate să aibă loc, în luna mai, la Moscova, dintre premierii Iurie Leancă și Dmitri Medvedev. Ce se mai poate schimba, pe ultima sută de metri, în relația dintre Chișinău și Moscova, atunci când Federația Rusă și-a exprimat foarte clar poziția față de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană?

Vlad Spânu: „Semnalele din partea Moscovei au fost, într-adevăr, foarte clare. Dar cel mai tranșant și mai clar a spus vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a afirmat că, odată cu integrarea în UE sau în NATO, Republica Moldova pierde Transnistria. Deci aceasta este poziția Rusiei și Rusia va încerca să blocheze orice avansare a Republicii Moldova, în procesul ei de integrare în Uniunea Europeană, așa cum au făcut-o, în 2008, cu Georgia și cum au făcut-o, anul acesta, cu Ucraina.

Care va fi mișcarea Rusiei în Republica Moldova este greu de prezis, deoarece nu cunoaștem ce este în capul rușilor, în acest sens. Însă una este clar: că ei au pârghii suficient de multe pentru a opri conducerea de la Chișinău. Important este ca conducerea de la Chișinău să stea ferm pe poziții și să meargă înainte.”

Europa Liberă: Europarlamentara Monica Macovei anunța, chiar de curând, la Chișinău, că Moldova ar putea semna asocierea politică cu Uniunea Europeană deja în luna aprilie. Deci mult-mult mai repede decât se anunța, inițial, zicând că acest lucru ar putea fi, într-un fel, cea mai bună pavăză pentru eventuale presiuni ale Rusiei. Ar putea opri acest lucru Rusia, dacă va decide să pună piedici Republicii Moldova?

Vlad Spânu: „Eu sunt totalmente de acord cu această poziție de a semna, cât mai curând, Acordul de Asociere și de a avea un fapt împlinit. Tărăgănările vor duce la aceea ca Rusia să aibă o porțiune de manevră mai mare și atunci riscul ca Moldova să nu mai semneze acest acord crește. De aceea cred că moldovenii ar trebui să se gândească cum să semneze acest acord mai repede. Deci vizitele ar trebui să fie frecvente și telefoanele ar trebui să fie frecvente cu Bruxellesul și mai puțin cu Moscova.”

Europa Liberă: Cât de vulnerabilă este Republica Moldova în fața Rusiei?
Vlad Spânu: „Este eu cred că foarte vulnerabilă. Dacă Ucraina am văzut că este vulnerabilă, care Ucraina cu o populație de peste 50 milioane de oameni, cu o armată care este una din cele mai mari din Europa, cu o industrie ș.a.m.d. a căzut pradă rușilor, în câteva săptămâni...

În Moldova, lucrurile sunt cu mult mai slute, în sensul că deja, pe teritoriul Republicii Moldova, este armata rusească și este întărită, în ultimele luni, ceea ce mi se pare că nu prea dă semne de alarmă celor de la guvernare, de la Chișinău. Faptul că au fost trimiși 700 de soldați din trupele speciale este un clar semnal că Rusia se pregătește de operațiuni militare în zonă fie că vor fi îndreptate împotriva Ucrainei, în zona de sud-est, fie că vor fi îndreptate împotriva Chișinăului. Deci aceasta e prezența militară rusă și prezența forțelor militare separatiste din regiunea transnistreană care nu este altceva decât o extensie a militarilor ruși.

A doua chestie, care a apărut, acum recent, este aeroportul din Chișinău care este dat în concesiune unei companii rusești, care are în fruntea sa un fost agent KGB, ceea ce face Moldova și mai vulnerabilă, în sensul că ar putea, prin acest aeroport, să își facă prezența militarii ruși direct la Chișinău, nu doar prin Tiraspol.

A treia este importul de gaze naturale pe care Moldova, timp de douăzeci de ani, nu a reușit să găsească surse de alternativă pentru a-și satisface necesitățile energetice. A treia sunt, cum ați spus, migranții din Rusia. Rusia, dacă vor decide să îi trimită acasă, va fi o problemă socială pentru Republica Moldova. Și Republica Moldova ar trebui să se gândească cum ar trebui să le creeze locuri de muncă acasă moldovenilor, ceea ce, iarăși, nu s-a făcut, mulți ani de zile, și a doua – cum să îndrepte aceste fluxuri în altă parte.

Și a treia este piața rusească care, după cum vedem, se închide, din motive politice de la Moscova, de îndată ce Republica Moldova se îndreaptă spre vest. Deci acestea sunt părțile vulnerabile majore pe care Moldova le are. Nu se rezolvă cu anii, nu văd să fie un plan de urgență pentru guvernul de la Chișinău ca să le soluționeze. Deci pentru fiecare parte vulnerabilă a Republicii Moldova în relațiile cu Rusia se poate găsi o soluție. Soluțiile nu sunt pe termen scurt, sunt pe termen lung și necesită eforturi considerabile. Și deocamdată nu văd aceste premise că se va întâmpla ceva, cel puțin, în următoarele șase luni sau douăsprezece luni. Aceasta e o problemă îngrijorătoare care nu se rezolvă și nu se rezolvă nu de actualul guvern, nu s-a rezolvat de guvernele precedente. Dar nici nu văd actualul guvern să aibă preocupări zilnice la acest capitol.”

Europa Liberă: Ce ați descris este un tablou destul de dezolant, ar putea să contrapună ceva Chișinăul, într-o perioadă scurtă?

Vlad Spânu: „Chișinăul ar trebui să înțeleagă aceste pericole pe care le are, vulnerabilități, să încerce, cu ajutorul Vestului, să rezolve aceste probleme, cel puțin, să aibă un plan pe termen scurt cum să le soluționeze, cum să aplaneze eventuale consecințe negative, dar, pe termen lung, cum să le rezolve. Și mai buni parteneri pentru soluționarea acestor probleme decât Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii Moldova nu are. Și, în acest context, cred că trebuie să pedaleze foarte tare guvernul de la Chișinău în această direcție.

Semnarea Acordului de Asociere este un prim pas. Și cât mai degrabă va fi această semnare, cu atât mai bine pentru Republica Moldova și cu atât mai ușor va fi de discutat cu partea rusă. Dacă se încep negocierile și discuțiile, până la semnare, eu cred că Moldova își va pierde atuul, în cazul când îl semnează și atunci discută cu partea rusă.”

Europa Liberă: opinia preşedintelui Fundației Moldova, de la Washington, Vlad Spânu.

Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG