Președintele în exercițiu al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, spune că țara sa ar vrea să organizeze vara aceasta exerciții militare cu vecinele de la vest și cu Statele Unite, inclusiv operațiuni terestre comune ale militarilor ucraineni cu cei români și moldoveni. Nu este limpede când și cum ar putea avea loc asemenea exerciții. Astăzi, la București, și președintele român Traian Băsescu a vorbit despre nevoia de pregătiri în fața unei Rusii impredictibile.
„Dacă până acum prioritatea majoră a Armatei Române a fost îndeplinirea misiunilor în afara teriroriului național, din acest moment, acest obiectiv trebuie însoțit de ridicarea continuă a capacității de reacție a Armatei Române” a declarat președintele Traian Băsescu la bilanțul anual al Ministerului Național al Apărării.
Președintele român nu crede că țara „va fi atacată de cineva”, dar insistă că militarii ar trebui să fie pregătiți pentru orice eventualitate. Traian Băsescu a adăugat că atunci „când în Estul și Nordul frontierelor României se petrec evenimente care duc la pierderi teritoriale pentru un stat vecin în favoarea Federației Ruse, acest lucru nu poate lăsa nici conducerea politică a țării și nici Armata în afara unor reacții”.
Așadar ce-ar trebui să facă militarii români în noile condiții create? Traian Băsescu are două răspunsuri în acest sens: în primul rând Armata trebuie să primeasca fonduri suplimentare la proxima rectificare bugetară și în al doilea rând ar trebui să se pregătească. În plus pentru 2015 Ministerul Român al Apărării este sfătuit să gândească o bună planificare a resurselor, în așa fel încât Armata să-și crească în mod eficient capacitatea de reacție
Lucrurile sunt clare pentru președintele român, care-și începe raționalmentul de la faptul că Rusia este „impredictibilă”. Traian Băsescu este de părere că după războiul ruso-georgian din 2008 și după anexarea Crimeei de către Rusia orice strateg militar și lider politic ar trebui să se întrebe ce urmează. În absența unor angajamente ferme ale Moscovei, rămân fără răspunsuri întrebări fundamentale din punctul de vedere al șefului statului român, între ele: ce urmează după Crimeea? Transnistria? Republica Moldova, regiunea de sud a Ucrainei până la Odesa și spre Gurile Dunării până spre brațul Chilia?
„Impredictibilitatea Rusiei ne obligă să analizăm variante, dar și posibilități de reacție” a subliniat Traian Băsescu, repetând în mod voit de mai multe ori hotărârea României de a fi pregătită, inclusiv din punct de vedere militar pentru situații imprevizibile. Ca graniță a NATO și a Uniunii Europene, Bucureștiul pare să ia din ce în ce mai în serios ideea unui pericol imenent, după ce chiar numărul doi al diplomației de la Washington, Victoria Nuland a introdus într-o declarație aniversară (cu ocazia sărbătorii a zece ani de la aderarea României la NATO) posibilitatea invocării la nevoie a articolului 5 din Tratatul NATO prin care statele Alianței pot riposta, inclusiv armat, în cazul în care una dintre țările nord-atlantice ar fi atacată.
Președintele român a trecut în revistă dotările noi ale Armatei, care în ultimii ani a cumpărat elicoptere de atac și avioane militare compatibile cu forțele NATO.
Tot astăzi, în cadrul ședinței Consiliului Suprem pentru Apărarea Țării, a fost evaluată „situația internațională provocată de evenimentele din Ucraina”, implicațiile în plan „regional și global” ale acestora și rolul Bucureștiului în „susținerea comunității românești din Ucraina”. În acest context membrii Consiliului au aprobat „măsurile referitoare la dezvoltarea Sistemului național de securitate cibernetică menite, printre altesle, să prevină și să contracareze activitățile de natură să afecteze securitatea cibernetică a României” în condițiile în care cele mai multe atacuri cibernetice asupra țării vin dinspre Rusia, după cum spun indirect oficialii din România.
