Linkuri accesibilitate

De ce unii sărbătoresc iar alţii, din contra, condamnă unirea Basarabiei cu România, de la 1918?



Octogenarul Dumitru Munteanu, a venit astăzi de la Temeleuţi, Călăraşi ca să depună un buchet de flori la Monumentul lui „Ştefan cel Mare”, din parcul Central al capitalei. Spera să găsească aici mai multă lume alături de care să marcheze 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

A fost dezamăgit însă, spune Dumitru Munteanu, atunci când nu a văzut mulţimi de oameni, cu flori în mână, sau demnitari care să le vorbească despre această pagină din istorie: „Prin sate acum e pustiu, nu vine nimeni absolut. Niciun demnitar, niciun istoric, să vină cineva să vorbească cu băbuţa ceea care 70 de ani i-a fost ticsit în cap că Hristos este comunist, că noi suntem de la maimuţă şi cineva e fratele mai mare. 70 de ani ne-au ticsit una şi aceeaşi în cap. Ei gândesc că Europa e o sperietoare, lumea civilizată e sălbatică. Ei s-au învăţat în gulag, cu automatele din urmă, cu frică, cu dictatură.”

Dumitru Munteanu crede că locul Republicii Moldova este în comunitatea ţărilor europene. Această convingere pare ieşită din comun pentru un om care a trăit peste 30 de ani în Uzbekistan şi are mai mulţi copii stabiliţi în Federaţia Rusă: „Doamne Fereşte, eu, pentru copiii mei, sunt o cioară albă. Eu le explic, dar ei nu pot să înţeleagă.”

Europa Liberă: Câţi copii aveţi?

Dumitru Munteanu: „Eu am şase copii. Trei sunt în Federaţia Rusă. O fată e măritată în Uzbekistan, una e în Ucraina. Una e în România. Ei nu se ceartă, că nici nu are sens.”

La capătul celălalt al ţării, în satul Bugeac, din Comrat, Gheorghe Anastasov vorbeşte cu mai puţin entuziasm despre unirea de acum aproape o sută de ani. Mai mult, pensionarul spune că pe mulţi oameni din regiune îi îngrijorează gândul că istoria ar putea să se repete: „Se fac demonstraţii în Chişinău, la care se scandează „Unire”, „Unire”. Credeţi că noi le auzim? Oamenii care locuiesc în Republica Moldova sunt moldoveni, nu români. Eu, bunăoară, sunt găgăuz şi nu îmi permit să spun că sunt turc. Dar ceilalţi, care locuiesc pe acest teritoriu, de ce se cred români? Dacă ni se va repeta zi de zi „Unire”, „Unire”, lucrurile nu vor duce spre bine. Tocmai din acest motiv oamenii sunt nemulţumiţi la noi.”
De ce unii sărbătoresc, iar alţii, din contra, condamnă unirea Basarabiei cu România, de la 1918? Este întrebarea pe care am adresat-o scriitorului Vladimir Beşleagă:

„Ideea unirii şi reunificării neamului este o idee sfântă, aşa a fost totdeauna, de secole şi s-a realizat atunci când a fost posibil, când au permis împrejurările. Deci, s-a vărsat sânge, au fost victime multe. Nu a venit ca un dar, nu a venit ca o ofertă gratuită. Acest vis iată că a fost spulberat de alt război şi de alte forţe şi acum iar a intrat în zona visului, dar în condiţiile actuale are şanse decât indirect să se realizeze. Cum? Prin accederea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acolo unde dispar hotarele între ţări.”

Organizaţii care promovează opţiunea unirii, dar şi cele care contestă această plerdoarie au profitat de ziua de astăzi pentru a se face vizibile. Pentru asta au ţinut întâi de toate să îşi facă loc în buletinele de ştiri şi nu neapărat în stradă, unde spera să îi fi văzut octogenarul din satul Temeleuţi.
XS
SM
MD
LG