Televiziunea publică din România, din nou retransmisă şi în Republica Moldova, este în faliment. Susţine Stelian Tănase, directorul interimar al instituției care, dacă este confirmat la conducerea TVR, ar vrea să o remodeleze pe structura BBC. Un vid vechi de 25 de ani, de la revoluția din decembrie 1989.
De la căderea regimului comunist, majoritatea președinților Televiziunii Române au promis reformarea instituției, care funcționează, cel puțin ca număr de salariați, după necesitățile instituției de acum 25 de ani, când orice știre trecea prin mai multe mâini, pentru a putea fi cenzurată, iar aparatura era mult mai rudimentară și cerea deci mai multă mână de lucru.
Scriitorul și politologul Stelian Tănase, 62 de ani, care conduce TVR ca interimar vrea să transforme televiziunea și radioul publice după modelul BBC. Televiziunea are 3400 de angajați, iar radioul în jur de 2500. Înainte de a propune orice plan de reformă Tănase i-a cerut în urmă cu trei luni ministrului Finanțelor majorarea taxei pe care fiecare gospodărie o plătește pentru susținerea radioului și televiziunii publice din România. Taxa este de 40 de lei pe lună, adică 10 euro, dar șeful Radio România Actualități a declarat că instituția lui nu agreează nici un fel de majorări. TVR are 60 de milioane de euro datorii la bugetul de stat și peste 100 de milioane de euro către companii private din străinătate. Numărul telespectatorilor este, însă, în scădere dramatică și nu depășește zilnic mai mult de 50 de mii, ceea ce înseamnă un rating apropiat de zero. Cu toate acestea, șeful TVR a insistat zilele acestea că taxa plătită
Ultimul președinte al TVR, Claudiu Săftoiu, care și-a dat demisia înainte de a fi dat afară de Parlament după un raport negativ al primului său an de mandat, a închis canalele TVR Cultural și TVR Info, invocând rațiuni economice. Acum Stelian Tănase, care speră să devină președinte plin al Televiziunii Române, la votul din legislativ de săptămâna viitoare, crede că în consiliul de conducere al TVR trebuie să nu mai fie trimiși oameni selectați pe criterii politice. Prima sa propunere a fost ca în consiliu să fie incluși reprezentanți ai organizațiilor profesionale, ai uniunilor de creație, dar și ai Bisericii Ortodoxe Române și ai Academiei. Pentru un intelectual liberal, așa cum se consideră Stelian Tănase, această idee pare cel puțin ciudată. Ciudat este și faptul că Agenția de Monitorizare a Presei ActiveWatch, o organizație neguvernamentală extrem de activă și critică, explică la rândul ei că Biserica Ortodoxă este un fel de ONG și deci are dreptul să candideze pentru a primi un fotoliu în Consiliul de Administrație al TVR.
Pe scurt, reforma tip BBC propusă de șeful interimar al TVR pleacă de la premisa unei noi grile, nu a concedierilor și de la mărirea taxei radio-tv care să asigure finanțarea postului public administrat defectuos în ultimii ani. Ar urma modificarea legii care să nu mai reproducă algoritmul politic din parlament și unirea radioului cu televiziunea sub umbrela unei conduceri cu ziariști, prelați, academicieni, profesioniști din organizații neguvernamentale, selectați după criterii încă necunoscute. De ce să nu fie reprezentate și celelalte culte din România, catolicii, protestanții, neoprotestanții? Va fi o întrebare care va fi pusă de celelalte biserici. Pe de altă parte, nu este prea clar de ce-ar fi nevoie de prezența preoților, într-un for de conducere al unei televiziuni publice în secolul 21.
Înainte de a fi pusă în aplicare, această reformă care nu apare sub forma unei strategii cu termene și costuri bine definite, TVR va ajunge în insolvență și doar legile pieții mai dictează din acel moment. Studiile din România arată că majoritatea întreprinderilor intrate în insolvență vor fi ulterior închise. TVR este însă o instituție cu miză politică mai ales în campaniile electorale, așa că probabil guvernul va găsi o formulă să o salveze.
