Linkuri accesibilitate

De câte ori un preşedinte al Academiei de Ştiinţe poate să ocupe aceeaşi funcţie? Semnatarii unui demers care contestă legalitatea unui eventual al treilea mandat al actualului președinte, sugerează că la mijloc ar fi interesele financiare.


Pe 17 aprilie, organul de conducere al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, numit Asambleea, urmează să-şi aleagă un nou preşedinte. În concursul pentru şefia academiei s-au înscris patru persoane, între ele şi actualul preşedinte Gheorghe Duca. Legalitatea unui nou mandat, al treilea la număr, a fost pusă la îndoială nu doar de contracandidaţii săi, dar şi de mai mulţi experţi care au adresat un apel autorităţilor, iar vineri, la parlament, a fost depus un proiect de lege pentru amendarea Codului pentru Ştiinţă şi Inovare.

Proiectul de lege înaintat de deputata Ana Guţu, co-preşedintă a Partidului Liberal Reformator propune excluderea statutului de membru al guvernului pentru preşedintele Academiei de Ştiinţe şi alineatelor în care se spune că numărul mandatelor , care pot fi două consecutive, se numără doar după acest cod.

Gheorghe Duca a fost ales preşedinte al Academiei de Ştiinţe în 2004, pentru o perioadă de patru ani. Tot în acel an a fost adoptat Codul pentru Ştiinţă şi Inovare în care mandatul preşedintelui a crescut cu doi ani, Duca fiind reales la cârma instituţiei pentru o perioadă de 6 ani în 2008. Ana Guţu spune că modificarea codului ar exclude orice interpretări, care, în opinia sa, au permis ca răspunsul comisiilor parlamentare la întrebarea, mai poate pretinde actualul preşedinte la un alt mandat, să fie pozitiv:

„Astfel s-ar tranşa, o dată şi pentru totdeauna agitaţia asta din jurul interpretării codului, pe care au dat-o cele două comisii parlamentare, plus direcţia juridică. Şi de fapt, în baza legislaţiei actuale, aşa precum este ea scrisă în Codul pentru Ştiinţă şi Inovare, da, Duca ar putea să pretindă la cel de-al treilea mandat, din punct de vedere juridic, or noi vorbim despre moralitatea intelectuală.”

Şi semnatarii demersului care contestă legalitatea unui nou mandat al actualului preşedinte al Academiei de Ştiinţe, printre care jurişti şi analişti politici au semnalat contradicţii în legislaţie care îl avantajează pe Gheorghe Duca. Apelul experţilor indică şi asuprea administrării ineficiente şi a ilegalităţilor din domeniu.

De curând, jurnaliştii de la cotidianul „Adevărul” au semnalat că aproape o sută de hectare de pământ şi mai multe imobile ce aparţin Academiei de Ştiinţe, condusă încă de Gheorghe Duca, vor trece în gestiunea Universităţii AŞM, unde rector e soţia sa, Maria Duca.

Juristul Mihai Petrache, unul din semnatari, sugerează că anume interese financiare ar sta în spatele râvnirii unui nou mandat de preşedinte:

„Îmi dau seama de ce este râvnită de actualul preşedinte. Pe de o parte se doreşte să se menţină funcţia, are loc o anumită monopolizare, ceea ce se întâmplă la noi ca de obicei. Cred că are multe proiecte neterminate şi el vrea numaidecât să le ducă la bun sfârşit. Sigură că ele o să fie prezentate ca fiind de dezvoltare a academiei, dar care nu ţin doar de dezvoltarea academiei. Au fost foarte multe publicaţii şi vizavi de calitatea gestionării patrimoniului academiei şi multe, multe altele.”

În ultimii ani, Academia de Ştiinţe este vizată în hotărârile Curţii de Conturi, care a semnalat nereguli la inventarierea patrimoniului şi cheltuieli exagerate. În opinia deputatei Ana Guţu, gestionarea frauduloasă a banilor publici este un alt motiv pentru care Gheorghe Duca nu trebuie să facă parte din cursa pentru fotoliul de preşedinte al academiei:

„Banul public nu a fost gestionat aşa cum trebuie fiindcă tinerii doctoranzi continuă să trăiască în sărăcie cu o bursă de mizerie şi nu au spaţiu locativ, pe când academia, fiind un mare latifundiar, au fost concesionate terenuri importante pentru construcţia unor case de locuit, pentru că a fost fondat un liceu pentru copii super dotaţi şi încă o universitate publică, nu se ştie pentru ce a fost creată ea, aceasta dublând specialităţile, deci toate aceste elemente reprezintă carenţe enorme în tot ceea ce înseamnă gestionarea seriei ştiinţei şi inovării.”

Pentru funcţia de preşedinte al Academiei de Ştiinţe mai candidează Valeriu Canţer, Leonid Culiuc şi Valeriu Pasat.

Într-un ultim raport despre sectorul de cercetare, dezvoltare şi inovare din Republica Moldova experţi de la centrul analitic „Expert-Grup” au ajuns la concluzia că actuala politică de stat în sfera de cercetare nu este în măsură să aducă rezultate palpabile, unul din motive fiind şi faptul că Academia de Ştiinţe este autoritatea principală responsabilă de direcţiile de cercetare şi executarea activităţilor. În opinia experţilor, elaborarea politicilor trebuie să fie separată de activitatea de aplicare şi verificare.
XS
SM
MD
LG