Linkuri accesibilitate

Crimeea şi economia Rusiei


Pe o stradă la Moscova, 25 martie 2014
Pe o stradă la Moscova, 25 martie 2014

74 din actualele 85 de regiuni ale Federației Ruse primesc din bugetul central mai mulți bani decât contribuie. Crimeea urmează să îngroașe rândurile celor subvenționați.


Economia Rusiei era în curs de a-și încetini creșterea încă înainte de intervenția lui Vladimir Putin în Ucraina și anexarea peninsulei Crimeea. Jurnalistul serviciului rusesc al Europei Libere, Serghei Seninski a analizat ce aduc economiei ruse aceste evoluții noi.


Exodul capitalului din Rusia a atins 35 de miliarde de dolari în primele două luni ale anului.

Datele anunțate săptămâna trecută de ministrul rus al dezvoltării economice, Aleksei Uliukaiev, mai arată că exodul s-a accelerat treptat. Analiștii cred că până la sfârșitul primului trimestru poate ajunge la 65 de miliarde de dolari și depăși suma pentru întregul an 2013.

Această tendință, combinată cu alți factori ca posibilele sancțiuni internaționale, deprecierea rublei și costurile pentru integrarea Crimeii, poate opri complet creșterea economiei ruse și să conducă la recesiune.

Kirill Tremasov, care este economist la banca Nomos-Bank de la Moscova estimează: „Combinarea acestor factori - scăderea investițiilor și a consumului – va aduce, după mine, economia în pragul recesiunii. Chiar dacă se mai pot auzi din partea oficialilor guvernamentali declarații că economia va crește cu 2-3%, în opinia mea sunt prognoze absolut inadecvate”.

Rubla s-a depreciat cu aproximativ 6% în a doua parte a anului 2013, iar căderea s-a accelerat și rubla a pierdut încă 10% de la începutul anului până acum. Banca Centrală a Rusiei a pompat valută pe piață pentru a menține rubla și a mărit rata de bază a dobânzii de la 5.5 procente la 7 procente. O majorare atât de dramatică nu s-a mai făcut de la criza financiară rusă din august 1998.

Deprecierea rublei, spune Tremasov, poate avea impact psihologic: „Acesta este pentru populație indicatorul psihologic de bază după care oamenii judecă dacă este criză în țară sau nu. Căderea acțiunilor și obligațiilor care a avut loc nu îngrijorează în mod deosebit omul de rând. Populația rusă nu investește mult pe piața financiară. Dar la rata de schimb rublă-dolar se uită toată lumea”.

Natalia Orlova, economistă-șefă la banca Alfa-Bank de la Moscova este îngrijorată de evoluțiile din economia rusă, dar mai crede totuși că o creștere economică este posibilă.

„În februarie, consumul a crescut chiar peste așteptări. De aceea, anticipăm o oarecare creștere a produsului intern brut anul acesta. Poate fi de 1 procent. Dar, desigur, trebuie să vedem și datele statistice pe luna martie care vor fi hârtia de turnesol și ne vor arăta efectele majorării ratei dobânzilor asupra economiei”.

Aleksei Deviatov, economistul șef al casei de investiții Uralsib Kaptial, este de acord cu prognoza de creștere de 1%. El spune că erodarea de mai departe a încrederii investitorilor „va pune o presiune considerabilă pe economia rusă”. Investitorii, spune el, „vor vedea în Rusia o țară cu riscuri în creștere”, iar aceasta va duce la creșterea costurilor de împrumut în toate sectoarele economice.

Încorporarea peninsulei ucrainene Crimeea în economia Rusiei poate fi o nouă frână în calea creșterii economice. Deficitul bugetar al Rusiei era înainte de anexare de aproximativ 55 de miliarde de ruble, potrivit ministrului finanțelor, Anton Siluanov. 74 din actualele 85 de regiuni ale Federației Ruse primesc din bugetul central mai mulți bani decât contribuie. Crimeea urmează să îngroașe rândurile celor subvenționați.
Aproximativ 560 de mii de oameni din populația de 2 milioane a peninsulei sunt pensionari. Mulți sunt veterani ai armatei, cu beneficii speciale. Dacă mai pui deasupra încă aproximativ 200 de mii de angajați bugetari, aceasta înseamnă că peste 40 la sută din populația Crimeii depinde direct de banii din buget.

Karen Vartapetov, analist la oficiul de la Moscova al agenției de rating Standard & Poor's, se întreabă: „Cu ce regiune se asemănă Crimeea în starea ei actuală? După evaluările noastre, ea se înscrie în media unei regiuni subvenționate din Rusia, cum ar fi Caucazul de Nord, Tuva sau Buriatia. Cu alte cuvinte, Crimeea corespunde acestor regiuni după nivelul venitului mediu, pensiilor și produsului intern brut pe cap de locuitor”.

Vartapetov spune că, potrivit unei „estimări minimaliste”, subvențiile bugetare directe pentru peninsula din Marea Neagră, chiar și fără scutirile de taxe și subvențiile speciale luate în discuție zilele acestea, se vor ridica la aproximativ 1.1 miliarde de dolari anual.

Resursele din Fondul de Rezervă al Rusiei și Fondul Național de Bunăstare sunt suficiente pentru acoperirea acestor nevoi. Dar folosirea lor la subvenționarea Crimeii poate atrage cereri similare din partea altora. Aproximativ 15 regiuni din Rusia, mai spune analistul Vartapetov, au datorii care ating aproape limita legală.

„Autorităților federale ale Rusiei o să le vină greu să explice regiunilor sărace care se află într-o situație financiară dificilă de ce nu li se oferă ajutoare lor, ci unui subiect nou al federației”.

Două agenții internaționale de rating, Standard & Poor's și Fitch au redus deja calificativul pentru Rusia de la „stabil" la „negativ". Explicațiile pe care le-au dat ambele agenții fac trimitere la îngrijorări legate de posibilitatea unor ample sancțiuni economice impuse Rusiei de țările occidentale.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG