Linkuri accesibilitate

Alexandru Leşco: „Chiar crede cineva că vom intra cu Transnistria în Europa? Eu nu cred. Deja nu...”


Alexandru Leşco, în studioul Europei Libere la Chişinău

Alexandru Leşco, în studioul Europei Libere la Chişinău

Fostul deţinut al regimului de la Tiraspol şi candidat în alegerile pentru Parlamentul European, în dialog cu Valentina Ursu.


Alexandru Leșco este un luptător pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul conflictului armat de la Nistru în care Federația Rusă a fost declarată stat agresor de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Leșco a fost arestat în Tiraspol în iunie 1992, alături de alți membri ai așa-numitului grup Ilașcu, de forțele separatiste și condamnat la 12 ani de închisoare. A fost acuzat de crime de război și terorism și a fost găsit vinovat de uciderea unui demnitar al republicii separatiste cu scopul de a genera teroare și de utilizarea neautorizată a munițiilor și explozibililor. Alexandru Leșco a fost eliberat după ispășirea condamnării, la 2 iunie 2004. Alexandru Leșco a primit cetățenia română în timpul detenției în inchisoarea din zona separatista. Fostul deținut politic Alexandru Leșco este candidat pentru Parlamentul European pe listele Partidului Mișcarea Populară din România. Valentina Ursu i-a solicitat un interviu pentru Europa Liberă.

Alexandru Leşco: „Zicea cineva că nenorocul nostru este că suntem la o răscruce, şi cei care au mers, au mers peste noi. Şi spre Est, şi spre Vest au trecut toţi peste noi. Este o chestie foarte periculoasă cu Rusia, cu frustrarea aceasta de când s-a destrămat Uniunea Sovietică, cu revanşismul lui Putin. Se întâmplă lucruri cam periculoase.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce credeţi că este în capul lui Vladimir Putin?

Alexandru Leşco: „De vreo câteva săptămâni încoace toată lumea încearcă să afle ce este în capul lui Vladimir Putin şi nu reuşeşte. Nu ştiu. Vrea să refacă, până la urmă, Imperiul Rus sau doar în fostele hotare ale Uniunii Sovietice, nu ştiu ce este în capul lui.”

Europa Liberă: Şi chiar să fie posibilă refacerea URSS-ului?
Alexandru Leşco: „Eu, până la urmă, zic că este o aventură chestia aceasta pe care a pornit-o el. Şi sper să dea cu capul în gard.”

Europa Liberă: Anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă poate fi un precedent şi pentru alte teritorii? De exemplu, autorităţile de la Tiraspol insistă pe ideea organizării unui referendum şi, eventual, ar putea să solicite cetăţenii din regiune să se pronunţe pe marginea ideii de alipire la Federaţia Rusă.

Alexandru Leşco: „Bine, ei au experienţă, au mai făcut referendumuri în Transnistria şi aşa înţeleg ei. Sunt nişte reguli, sunt organizaţii internaţionale a cărei membră este şi Rusia. Adică, ei au încălcat toate drepturile internaţionale. Dacă am merge pe calea pe care a pornit acum Rusia, şi Kaliningradul (Königsbergul, Germania), ce, atunci nemţii să meargă exact aşa? Şi Crimeea este hanat tătărăsc, Imperiul Otoman, adică, nu ştiu pe ce se bizuieşte până la urmă Putin şi cu ce o să se termine chestia aceasta.”

Europa Liberă: Şi eventual, dacă acest aşa-zis plebiscit are loc în stânga Nistrului, ce se întâmplă?

Alexandru Leşco: „Ziceam că nu ştim ce este în capul lui Putin. Cum a motivat în cazul Crimeii? Aşa a dorit populaţia de acolo. Adică, se poate ajunge până la urmă şi
Poate ajunge până la urmă şi la aceasta, să mai facă un efort Rusia şi să ajungă în Transnistria...
la aceasta, să mai facă un efort Rusia şi să ajungă în Transnistria. După câte am văzut, după ultimele evoluţii din Ucraina, au rămas şi fără armată, au rămas şi fără flotă. Bănuiesc că şi la noi numărul acesta foarte mare de colaboratori ai Ambasadei Ruse, nu se ocupă toţi doar cu istoria. Nu ştiu dacă ar risca Putin să o alipească. Dar nu vor alipi-o, fiindcă nu au nevoie de Transnistria, ei au nevoie de toată Moldova. Adică, este doar un pretext ca să ajungă în Transnistria.”

Europa Liberă: După douăzeci şi doi şi ceva de ani de efort ca să fie reunificate cele două maluri ale Nistrului, să se consolideze statalitatea, independenţa, integritatea Republicii Moldova, aceste eforturi nu dau rezultate. Ce s-ar întâmpla dacă ar renunţa Moldova la regiunea transnistreană?

Alexandru Leşco: „Am stat acolo în puşcărie douăsprezece ani pentru pământul acesta, pentru Transnistria. Acum mie mi se face puţin silă. Nu ştiu, chiar crede
Am stat acolo în puşcărie douăsprezece ani pentru pământul acesta, pentru Transnistria. Acum mie mi se face puţin silă...
cineva că vom intra cu Transnistria în Europa? Eu nu cred. Deja nu cred.”

Europa Liberă: Ce vă motivează să nu mai credeţi?

Alexandru Leşco: „Probabil, fiindcă face parte tot din strategia Rusiei, ca Transnistria să fie o frână pentru Moldova să nu poată merge mai departe în Europa.”

Europa Liberă: Cum aţi descrie dumneavoastră regiunea transnistreană?

Alexandru Leşco: „După douăzeci şi ceva de ani s-a perindat o generaţie, cel puţin acolo. Atunci erau probleme. Acum, toţi tinerii care au mai rămas acolo, toţi au trecut prin armata rusească, să zicem că este armata Transnistriei, au făcut şcoala de acolo şi au fost educaţi în spiritul că ei sunt ruşi, că e pământ rusesc. Şi nu ştiu dacă Rusia cândva va scăpa chestia aceasta din mână, care era şi scopul lor cândva.”

Europa Liberă: Cât de periculos este factorul separatist?
Alexandru Leşco: „Factorul separatist este periculos oriunde, nu doar în această regiune. Adică, iată, Ţările Baltice, care le-am vizitat pe timpul Uniunii Sovietice, acolo era o altă mentalitate. Şi, probabil, toate lucrurile trebuie făcute la timp. Adică, dacă mai ezita şi Estonia, şi altele din Ţările Baltice, probabil, aveau şi ei acum Republica Narva acolo. Dar ei au mers consecvent, tot înainte.”

Europa Liberă: Au aderat la UE, la NATO...

Alexandru Leşco: „Au aderat la UE, la NATO. Şi noi stăm aici şi ne căinăm, zicem că suntem ţară neutră, cu armată străină pe teritoriu de atâţia ani şi noi suntem ţară neutră şi, Doamne fereşte, nu cumva să-i afectăm dacă zicem de UE şi NATO. Eu vă zic doar în cazul nostru, al grupului nostru care am fost acolo, şi când a fost anunţată decizia CEDO, eu am venit atât de înaripat la Chişinău. În decizia CEDO era arătat negru pe alb că Rusia este o ţară agresoare şi eu credeam că aceştia o să fluture peste tot cu aceste acte de la CEDO. Nu s-a mai întâmplat, s-au uitat, le-au băgat undeva.”

Europa Liberă: Dar, a propos, acea decizie CEDO, în cazul grupului Ilaşcu, nici până astăzi nu a fost onorată de către Moscova. Cu excepţia că doar v-au plătit pagube morale.

Alexandru Leşco: „Păi, şi aceasta au făcut ca şi de obicei, cum o face Rusia în ultima zi.”

Europa Liberă: Au achitat pagubele morale...

Alexandru Leşco: „Da. Dar mai sunt şi altele. Iată, în cazul Liceului de la Tighina, n-au achitat nici până acum.”

Europa Liberă: Au câştigat la CEDO şi nici până astăzi nu s-a rezolvat?

Alexandru Leşco: „Nici până astăzi nu s-a rezolvat. Adică, mă rog, Rusia, până la
În decizia CEDO era arătat negru pe alb că Rusia este o ţară agresoare...
urmă, e Rusia. Am şi rude, ştiţi că soţia mea este originară din Karelia şi am rude acolo şi s-a trezit la ei un simţ de patriotism. Probabil că este fals, dar, mă rog, s-a ridicat ratingul lui Putin, Crimeea are o susţinere acolo.”

Europa Liberă: Şi nevasta dumneavoastră, care este originară din Rusia, ce zice despre aceasta?

Alexandru Leşco: „Nevasta mea este numai pe jumătate rusoaică, adică, este pe jumătate finlandeză. Şi la ei, acolo, în Karelia, este exact aceeaşi situaţie ca Basarabia cu România şi Karelia cu Finlanda. Şi ea nu are ochi să-l vadă pe Putin. Adică, înţelege lucrurile aşa cum stau. Ea nu ridică ratingul lui Putin, să ştiţi, nici al lui Putin, nici al lui Medvedev.”

Europa Liberă: Domnule Leşco, dumneavoastră, care aţi stat acolo, în temniţele separatiştilor, credeţi că chiar ar putea Tiraspolul şi Chişinăul să ajungă la un numitor comun când este vorba despre reîntregirea Republicii Moldova?

Alexandru Leşco: „V-am zic să nu cred. Eu nu cred în varianta aceasta. Nu mai cred eu. Văd că timp de douăzeci de ani pe Smirnov l-au dus prin toate ţările, l-au purtat, dar se vedea ca pe ei oricum nu-i aranjează nimic şi nu-i va aranja nimic.”

Europa Liberă: Bine, dar atunci când a fost ales Evgheni Şevciuk în fruntea administraţiei de la Tiraspol, lumea zicea că trebuie de avut încredere, că este băştinaş şi ar putea să promoveze o altă politică, în favoarea reîntregirii Republicii Moldova.
Alexandru Leşco: „Mulţi ani fiind acolo, am întâlnit oameni şi oameni. Adică, am întâlnit şi oameni buni, nu îi pun pe toţi într-o oală, dar din 1918 până în 1940 am mai avut şi altă perioadă de timp. Ei au fost tot timpul sub sovietici acolo. Eu cred că fie cine o fi în locul lui Smirnov, Şevciuk sau Burlă, adică sunt chemaţi unde trebuie, sunt date indicaţiile. Poţi să faci aceasta, faci, nu, te dai la o parte şi punem altul, nu este nici o problemă. Burlă acesta chiar este colegul meu de facultate. Şi pe la Chişinău sunt colegi dintre aceştia, care pe timpul când făceau greve la Tiraspol, mergeau şi dădeau bani acolo. Nu cred eu în nimeni, cine nu ar veni acolo la putere. Adică, în primul rând, nu poate veni oricine. Credeţi că alegerile de acolo sunt libere? Aţi văzut în Crimeea cum s-au făcut: în două zile, referendum şi tot ce trebuia. Aşa se face şi în Transnistria. Având o armată de ocupaţie, ce fel de plebiscite poţi să faci acolo? Cu tancuri şi kalaşnikov.”

Europa Liberă: Adică lumea este speriată, este forţată să participe?

Alexandru Leşco: „O parte dintre ei. Poate, unii nici nu-şi dau seama.”

Europa Liberă: Poate cineva să te forţeze pentru opţiunea ta politică?

Alexandru Leşco: „Mai puneţi întrebarea aceasta? Eu nu mi-o mai pun.”

Europa Liberă: Şi răspunsul care este?

Alexandru Leşco: „Da. Se poate întâmpla orice acolo, cu oricine şi orice. Şi s-a întâmplat, au fost multe cazuri când dispăreau oameni.”

Europa Liberă: Numele lui Alexandru Leşco se regăseşte pe lista candidaţilor pentru europarlamentarele din România. În caz că ajungeţi în Parlamentul European, aţi putea influenţa în vreun fel situaţia de aici, din regiunea transnistreană? Pe cale paşnică ce eforturi mai pot fi depuse ca să se dezgheţe acest conflict şi să aibă soluţionare?

Alexandru Leşco: „Ştiţi, eu acum trăiesc în suburbie. Şi iată, cu şapte ani în urmă, vorbeam cu vecinii. Ei chiar sufereau pentru Transnistria. Acum nu mai interesează
Ar trebui cumva de conservat conflictul aceasta cu Transnistria...
pe nimeni Transnistria. Ar trebui cumva de conservat conflictul aceasta cu Transnistria. Nu ştiu, este cazul Ciprului, poate există alte variante. Un control mai strict la Nistru, adică nu ne dezicem de o parte a teritoriului Republicii Moldova, dar, să zicem, mergem în Uniunea Europeană, fiindcă avem scopul acesta şi, cum v-am zis eu, nu cred că vom intra cu Transnistria, să conservăm cumva conflictul acesta şi să ne căutăm de drum.”

Europa Liberă: Domnule Leşco, dar unde este hotarul administrativ?

Alexandru Leşco: „Hotarul administrativ eu aş zice că totuşi este pe râul Nistru.”

Europa Liberă: Şi Benderul, Tighina?

Alexandru Leşco: „Benderul, Tighina, există şi Coşniţa, şi Cocieri...”

Europa Liberă: Cui aparţine?

Alexandru Leşco: „Adică, până la urmă, dacă ne mai întoarcem şi în istorie, mă rog, s-au mai schimbat hotarele. Eu nu mi-am făcut o strategie anume să mă ocup de chestia aceasta, dar aşa aş vedea eu lucrurile, ca să conservăm acest conflict şi să mergem în drumul nostru, în Uniunea Europeană, dacă vor să ne primească şi
Personal, mă alarmează situaţia, fiindcă eu nu aş vrea să văd armata rusă de ocupaţie aici...
dacă ne deschid uşile, fiindcă acum, văd, se mai schimbă lucrurile, şi apoi ne vom reîntoarce la problema aceasta.

Să vedem cum mai evoluează lucrurile şi cu Ucraina, ceea ce zic europenii şi ce spun Statele Unite. După câte ştiţi, podurile peste Nistru sunt păzite de ruşi din ambele părţi, nu doar de partea Transnistriei, stau forţele pacificatoare ale Rusiei. Aşa că podurile sunt libere în douăzeci-treizeci de minute. Ştiţi, era un banc, îl întrebau pe un general rus: „În cât timp pot ajunge tancurile ruseşti la Bucureşti?” Şi el zice: „În trei ore sau şase ore.” „Şi de ce trei ore şi şase ore?” Zice: „Dacă intrăm ca armată de ocupaţie – în trei ore. Dacă ca eliberatori – în şase ore. Fiindcă trebuie să mai oprim prin localităţi, să mai facem mitinguri.” Aşa că până la Chişinău şi mai repede.

Pe mine, personal, mă alarmează situaţia, fiindcă eu nu aş vrea să văd armata rusă de ocupaţie aici. Adică, mă rog, noi ne-am găsit drumul nostru, vrem în Europa, suntem ţară europeană. Şi nu cred că cineva trebuie să ne indice, să ne arate.”

Europa Liberă: Cetăţenii din stânga Nistrului şi-ar dori acest parcurs european?
Alexandru Leşco: „Ca să nu zic iar că îi pun pe toţi în aceeaşi oală, eu am avut o experienţă când mai mergeam prin satele de acolo şi prea puţin se interesau atunci de problemele Moldovei, de limbă. Ştiţi, se netezea pe burtă şi-mi zicea: „Văd eu limba voastră.” Sau aşa mai zicea: „Să am un „sto gram” şi să mă pot duce cu cireşile la Moscova”.

Nu zic de toţi. Eu ştiu oameni foarte dârji din stânga Nistrului, cu verticalitate, dar majoritatea se află deja la Chişinău, fiindcă nu au mai putut să-şi ducă viaţa acolo. Adică, erau incluşi în nişte liste şi nu au mai putut suporta acolo. Restul, care au rămas, au rămas din diferite motive. Unii de sănătate, alţii de vârstă, mancurţi, dintre
Eu ştiu oameni foarte dârji din stânga Nistrului, cu verticalitate, dar majoritatea se află deja la Chişinău...
aceştia acolo sunt foarte mulţi. La noi jumătate, dar acolo şi mai mult. Aşa că nu ştiu cum s-ar pronunţa satele, dar când s-a început conflictul în 1992, în raionul Dubăsari era cel mai mare procent de moldoveni, adică de sate moldoveneşti, erau nouăzeci la sută. Aceasta vă zice ceva?”

Europa Liberă: În cazul când partea dreaptă a Nistrului ar fi atractivă pentru partea stângă, ar vrea cei de acolo să locuiască într-o Moldovă integră?

Alexandru Leşco: „Nu ştiu ce să vă zic despre „partea dreaptă mai atractivă”. Vedeţi după ultimele sondaje ce procente avem pentru Uniunea Vamală la Chişinău. Cât
Nu ştiu când vom fi atractivi pentru Transnistria, nu cred că acesta este un criteriu...
putem fi de atractivi ca să vrea şi stânga Nistrului, dacă nu vor acei din dreapta Nistrului. Nu ştiu cât putem fi de atractivi. Eu nu cred că acesta este un criteriu şi nu ştiu când vom ajunge să fim atractivi.”

Europa Liberă: Este un proces de lungă durată?

Alexandru Leşco: „Da. Vreau să vă spun că populaţia nu vrea să se informeze. Acum eu mă întorc în anii 90, atunci era puţină informaţie şi, totuşi, care o căutau, o găseau. Acum este informaţie, dar nu vrea lumea să se informeze. În timpul acesta, când ai informaţie de oriunde, dacă vreai să o ai, dacă nu, le laşi toate baltă.”

Europa Liberă: Acum va trebui să veniţi cu nişte promisiuni pentru electorat, cei care vor fi chemaţi să voteze pentru europarlamentare. Ce promisiuni faceţi?

Alexandru Leşco: „Nu pot să fac acum nicio promisiune. Eu abia acum două zile am aflat că sunt pe listă. Nu mă aventurez să fac careva promisiuni. Până la urmă, eu cred că va fi totul bine. Eu susţin Mişcarea Populară a lui Eugen Tomac, echipa.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG