Linkuri accesibilitate

„Dacă joacă abil, Chişinăul poate să se apropie mai mult de UE în 2014 decât în ultimii zece ani” (T. Baconschi/„22”)


Niciun partid nu a spus pâna acum ce proiect va propune în viitorul Parlament European (Adevărul).



Fostul ministru de externe Teodor Baconschi acorda un interviu în revista 22, in care comenteaza reactia Occidentala, pe cea a Rusiei si pe a României la evolutiile din Ucraina. Uniunea europeană şi SUA nu au „greşit“ cuantificabil, spune Baconschi. „La politica externă neclară specifică Ucrainei, democraţiile euro-atlantice au răspuns printr-o angajare ezitantă”. Statele Unite sunt acuzate in mod absurd ca n-au trimis flota de portavioane în Marea Neagră si că n-au declanșat cel de-al treilea război mondial, dupa cum nu e adevarat ca dupa instalarea la Casa Alba a lui Barack Obama ar fi urmat doar incercari de resetare a relatiei cu Rusia. Au fost, Slava Domnului, destule momente tensionare intre cele doua capitale, mai spune invitatul lui Armand Gosu. Intrebat daca aceasta conjunctura poate favoriza Republica Moldova, Baconschi raspunde: „Dacă joacă abil, Chişinăul poate să se apropie mai mult de Uniunea Europeana în 2014 decât în ultimii zece ani”. Mai ramane problema Transnistriei, ce-i drept, si nelinistea legata de cum vor incerca rusii sa se apropie de Odessa si de Gurile Dunarii, iar acest lucru se va clarifica probabil, in cateva saptamani, considera invitatul revistei 22.

Vlad Epurescu semneaza in Adevarul o analiza intitulata „Începutul războiului economic: ce au de pierdut Rusia, Germania, UE şi SUA”. La prima vedere, Rusia ar putea fi usor destabilizata: de pilda, daca Marea Britanie si-ar închide pieţele financiare şi băncile către Rusia. Federatia a acumulat 400 de miliarde de dolari în acţiuni şi obligaţiuni de pe bursa de la Londra şi aproximativ 70 de companii ruseşti sunt tranzacţionate cu certificate de depozit. Sunt apoi investitiile a doua fonduri mutuale americane in Rusia, in valoare de 325 de miliarde. Daca banii ar fi retrasi, ar insemna tot destabilizare. Dar și Rusia are mijloace de retorsiune: a cumparat obligaţiuni emise de Trezoreria americană în valoare de 132 de miliarde de dolari. Toate aceste obligaţiuni ar putea fi vândute în eventualitatea unui război economic şi ar putea determina scumpirea costurilor de împrumut pentru SUA s.a.m.d.
Analiza lui Vlad Epurescu infatiseaza tabloul fara sa comenteze direct, dar sugereaza ca dificultatea europenilor de a ajunge la o pozitie comuna in asmenea chestiuni ar trebui privita avand in fata usurinta cu care Rusia ar putea decide ceea ce deja pomeneste din cand in cand: nationalizarea capitalului strain de pe teritoriul ei.
România mai are doua luni pana la alegerile europarlamentare, dar niciun partid nu a spus pana acum ce proiect va propune în viitorul Parlament European, scrie Ioana Lupea in Adevarul. In opinia ei, participarea la aceste alegeri va fi foarte scazuta, probabil in jur de 25% si crede ca nimeni dintre politicieni n-o sa-si bata capul cu ce cred si ce vor ceilalti 75% care se abtin.
Un singur motiv de multumire deocamdata. Ioan Stanomir il gaseste, sub constatarea ca justiţia independentă este unica şansă a libertăţii in România. „Pentru prima dată în post-comunism, scrie Stanomir, excesele de putere, aroganţa şi impunitatea nu mai sunt regula ce pare de neînlăturat. Violenţa cu care trusturile media atacă această justiţie eliberată de tutelă şi de patronaj nu este întâmplătoare. Intuiţia lor este corectă: justiţia are rol de contrapondere, iar suveranitatea fondată de corupţie şi pe intimidare nu mai este ilimitată.”
XS
SM
MD
LG