Linkuri accesibilitate

„Dincolo de autoritate, se așteaptă o persoană onestă, cu un background profesional decent…”


În studioul Europei Libere

În studioul Europei Libere

Punct și de la capăt: Vasile Botnaru în dialog cu invitații săi, ziaristul Anatolie Golea și sociologul Doru Petruți.



În ediția de astăzi, vom căuta răspuns la întrebarea zilei: ce calități îi asigură unui lider național popularitatea și eficiența? E lesne de înțeles de ce am ales această temă de discuție. Doar cei care ignoră cu desăvârșire știrile s-ar putea să rămână nedumeriți…
Așadar, în studioul de la Chișinău, astăzi se află jurnalistul Anatolie Golea, fost purtător de cuvânt în cabinetul președintelui Lucinschi, și sociologul Doru Petruți, directorul IMAS Chișinău.

Europa Liberă: Domnule Petruți, ce parametri trebuie să întrunească un lider puternic, pornind din perspectiva celor care îl votează, care îl văd ca pe un tătucă, în primul rând, o dimensiune pe care acum o confirmă, fără tăgadă, Vladimir Putin.

Doru Petruți: „Răspunsul scurt este autoritate. Răspunsul lung pleacă de la niște date foarte interesante și foarte recente care spun că mai bine de două treimi dintre moldoveni, dacă ar fi să opteze pentru un lider național puternic, versus un sistem bazat pe respectarea legii, mai bine de două treimi se duc spre un lider național puternic, autoritar care să dea cu pumnul în masă, probabil, în mai multe mese, pentru că autoritatea aceasta și tonul ridicat, și excesele, și derapajele, pe care le-am văzut, în general, la unii lideri din Republica Moldova, la nivel foarte înalt, excesele de felul acesta oamenii sunt dispuși să le treacă cu vederea…”

Europa Liberă: Și atunci unde s-au dus cele câteva secole de iluminare a populației, de construire a democrației? Că Ștefan cel Mare tot a fost din cel care a tăiat capete, ca să adune pământurile.

Doru Petruți: „Stați puțin, cred că porniți de la o premisă ușor falsă. Nu cred că putem vorbi de secole de democrație. Drept dovadă – și rezultatele acestea. Cred că trebuie, în primul rând, să renunțăm la ideea că oamenii vor să conducă, vor să aibă inițiativă și așa mai departe. Majoritatea dintre cei pe care îi avem cu toții în jurul nostru vor să fie conduși, vor să li se spună ce au de făcut, pentru că, în felul acesta, viața lor ar fi mult mai predictibilă, mai controlabilă… Și ei ar trebui să își asume mult mai puține responsabilități…”

Europa Liberă: Dar, cel puțin, jumătate de populație vrea în Uniunea Europeană, care a luptat pentru democrație, care vrea să instituie altceva decât în Belarus și Turkmenistan.

Doru Petruți: „Motivele pentru care unii vor în Uniunea Europeană nu au neapărat substratul valoric de care vorbiți dumneavoastră, ci sunt motive mult mai pragmatice. Unul dintre ele ține de bunăstarea care există în spațiul european, bunăstare pe care și cetățenii Republicii Moldova și-o doresc aici. Dar nu se face neapărat legătura între valorile și restul elementelor necesare a fi aplicabile în Republica Moldova, pentru a obține acel nivel de bunăstare.”

Europa Liberă: Anatolie, dumneata ai fost consilier la un președinte care, să zicem așa, a „cochetat” cu democrația, a încercat să fugă de imaginea unui lider autoritar care a înțeles, încă de pe când era în Partidul Comunist, că e mai bine să fii democrat decât autoritar. Sau greșesc?

Anatolie Golea: „Eu aș vrea doar să fac o remarcă aici referitor la secole de democratizare, nu aș fi nici eu de acord că au fost secole. Trebuie să privim istoria cu ochi realiști, ce am avut…”

Europa Liberă: Dar, în sens larg, parlamentarismul are deja niște secole.

Anatolie Golea: „Da, parlamentarismul are, dar noi nu venim din parlamentarism. Dacă vorbim de secole, am fost în Imperiul Otoman, unde era sultanul, am fost în Imperiul Țarist, unde era tătuca țar, și am fost în Uniunea Sovietică, un alt imperiu, unde era secretarul general, tot un fel de țarioc, căruia i se permiteau toate.

Și eu îmi amintesc de copilăria mea, când era un fel de liberalism, după anii ʾ60-ʾ70, și chiar tatăl meu zicea: „Nu este Stalin pe capul lor, ca să facă ordine!”. Cu părere de rău, această mentalitate persistă și în prezent. Și oamenii își amintesc foarte des și de Stalin, de ce nu? Nu știu, cred că este un exemplu mai reușit decât Putin. El place, el prinde, cu părere de rău.”

Europa Liberă: Efectivnâi menedjer.

Anatolie Golea: „Da. Aceasta vorbește despre faptul că lumea mai are nostalgii după o mână dură, puternică care va face ordine, dreptate și echitate socială. Niște povești care au fost inventate, nu știu, pe timpul revoluției din Franța sau în Uniunea Sovietică au fost perfecționate, dar aceasta e. Referitor la liderii noștri, nu știu dacă Lucinschi a fost un manager bun, nu cred, uitându-mă critic, de la depărtare, se vede mai bine. Faptul cum a pierdut, a cedat puterea denotă că nu a fost un manager bun.”

Europa Liberă: Dar nu a fost autoritar, în senul acesta.

Anatolie Golea: „Nu a fost nici democrat, până la capăt, nici autoritar până la capăt, nici național, nici antinațional. A avut aceeași politică care a persistat, de-a lungul celor douăzeci și ceva de ani de independență. Sunt mai multe proverbe: vițelul care suge de la două vaci, vițelul blând; sau cu fundul în două luntri; sau pe două scaune – alegeți metafora care vi se pare mai reușită, am încercat întotdeauna să cochetăm cu Estul și cu Vestul. Liderii au încercat să fie și autoritari, dar și democrați. Și vedem – și liderii actuali sunt cam la fel.”

Europa Liberă: Domnule Doru Petruți, dar, revenind în istoria recentă sau relativ recentă, un monarh autoritar totuși era o minte luminată. Aristocrații sau curtea regală erau bine școliți, buni militari și, din cauza aceasta, patrioți. Deci măcar aceasta să fi luat, împreună cu autoritarismul regelui, să fi venit și dragostea de Patrie, dragostea pentru pământ. Nici aceasta nu am moștenit?

Doru Petruți: „Poate nu ne-ați prins dumneavoastră pe noi în dispoziția necesară de a digera mai ușor un discurs de al dumneavoastră care sună, într-adevăr, foarte frumos…”

Europa Liberă: …romantic și idealist.

Doru Petruți: „Da, eu, prin prisma profesiei de sociolog, pe care o am, trebuie să mă întorc la mentalul colectiv și la cetățeni, și să vă aduc aminte că pentru ei contează mult mai mult forma decât conținutul. Și am văzut reflexul liderilor noștri și reflexul populației în ceea ce privește liderii, chiar și pe regimul democratic, ce a început, la mijlocul anului 2009. Am văzut o construcție de lideri politici care nu s-au axat nicidecum pe rezultate și pe conținut.”

Europa Liberă: Aș vrea să extindem un pic pentru că acest experiment moldovenesc este de o durată prea scurtă, ca să putem vorbi, în termeni concludenți. Eu aș vrea să vorbim despre experimentul european, de exemplu. Totuși, dacă un lider puternic înseamnă și un Havel, înseamnă și un Iușcenko, înseamnă oare și un Saakașvili? Sau aceștia nu au șansă, cu desăvârșire?

Doru Petruți: „Vorbiți de unii lideri care au inclusiv un background educațional foarte diferit față de ce avem noi parte, în Republica Moldova. Luați, dacă vreți, CV-urile tuturor parlamentarilor, luați CV-urile președinților și prim-miniștrilor pe care i-a avut Republica Moldova, comparați, eventual, ați adus aminte de Havel, comparați cu bibliografia, cu cărțile scrise de domnul Havel.”

Anatolie Golea: „Și, mai ales, citite.”

Doru Petruți: „Da, și cele citite. Mi-e foarte greu să fac astfel de comparații și rezultatele, probabil, sunt pe măsură.”

Europa Liberă: Dar oricum, aici vreau să ajung, dacă noi am încerca să spunem că cineva a reușit cu un Havel în față, cu un Saakașvili, chiar dacă a devenit indezirabil, la un moment dat, dar ce a reușit el, în puținii ani cât a guvernat, cred că am vrea să reușim și noi, de exemplu, eradicarea corupției în poliție. Acum credeți că am putea să preluăm acele modele sau ne vom uita în continuare doar la batika Lukașenko sau la Putin care, iată, vine și bate la ușă.

Doru Petruți: „Nu cred că putem prelua atât de repede acele modele pentru că modelele la care faceți dumneavoastră trimitere vin din niște societăți care au niște mecanisme și niște trasee deja construite, mă refer la circulația elitelor și la cine ajunge în pătura superioară și în clasa politică.

La noi în clasa politică vedeți cine a ajuns și cum a ajuns… Nici nu cred că are rost să ne facem așteptări foarte ridicate, atâta timp cât nu avem niște oameni care să fi performat, cel puțin, din punct de vedere profesional, pe anumite domenii, să fie niște notorietăți, să fie niște somități pe domeniile respective, măcar din punct de vedere profesional… Dacă trecem și în aria moralității și a onestității, deja cred că deviem foarte mult de la obiectivele pe care ni le-am fixat.”

Europa Liberă: Anatolie, ești la fel de pesimist?

Anatolie Golea: „Nu că aș fi pesimist, dar trebuie să privim la sistemul în general în care acționează acești lideri. Și aici aș avea poate o întrebare și eu: Vladimir Voronin a fost un lider autoritar sau ba? Și răspunsul, pare-se că, este la suprafață, pe de o parte, s-ar zice că da, a fost un lider autoritar care a ținut în mână, a guvernat.
Neavând niște tradiții democratice, sigur că se declanșează un fel de autoritarism...
Pe de altă parte, este ușor să guvernezi și să fii autoritar, având într-o republică parlamentară 71 de deputați din 101. Și toate indicațiile lui erau executate fără crâcneală de către SIS, Procuratură, MAI și așa mai departe.

Neavând niște tradiții democratice, sigur că se declanșează un fel de autoritarism. Este o situație atunci când în Parlament este o coaliție din diferite partide și nu este un lider, și nu poate fi un lider autoritar, cine nu ar fi el, și altă situație când cei care sunt conduși din structurile respective vor să aibă acest lider autoritar să îl asculte.”

Europa Liberă: Mi-ai ridicat mingea la plasă, Anatolie. Dacă liderii actuali ar fi în situația lui Voronin, crezi că s-ar fi comportat la fel?

Anatolie Golea: „Cred că ar fi fost mai autoritari decât Voronin, cel puțin, unii dintre acești lideri...”

Europa Liberă: Lupu, de exemplu, care, în titulatura partidului, are democrația, el ar fi fost mai autoritar?

Anatolie Golea: „Poate că da.”

Doru Petruți: „Elementele acestea vin pe fondul unor așteptări, de fapt. Așteptări pe care și forțele de dreapta, după 2009-2010, nu au avut curajul să le schimbe. Așteptarea e de a avea un lider autoritar care ridică tonul, care inspiră frică. Oamenii așteaptă proiecția aceasta de sus în jos și nu sunt încă învățați că, începând de la președintele țării, primul ministru, miniștrii și toți funcționarii, toți bugetarii care există în țara aceasta lucrează pentru noi, cetățenii, și nu invers… Lucrul acesta trebuie să ajungă cumva la cetățeni și ei trebuie să conștientizeze, la un moment dat, că raportul corect acesta este: ei lucrează pentru noi, politicienii, miniștrii, funcționarii de stat lucrează pentru noi și nu invers.”

Europa Liberă: Domnule Petruți, acum să vă mai bag în ceață. Dar, în condițiile în care corupția a cariat de sus până jos societatea, cetățeanul are dreptate, atunci când spune: „Vrem un lider coreean care să taie mâna până la cot sau chiar să își arunce ruda în cușca cu lei, să-l mănânce, drept pedeapsă, pentru nu știu ce ispravă”? Când a ajuns funia la par, poporul crede că aceasta e singura soluție, de exemplu, pentru eradicarea corupției.

Doru Petruți: „Da. Și aceasta nu face altceva decât să ne învârtim pe acest cerc care generează, din nou, dorința de autoritate, dorința de o ușoară dictatură, pentru că oamenii asociază elementele acestea. Pentru ei autoritatea nu înseamnă neapărat funcționalitate și rezultate, ci se traduce într-un fel de ordine impusă...”

Anatolie Golea: „Ordine și bunăstare. Ordine care va duce la bunăstare și va iradia corupția. Cum altfel vrem noi ca să gândească oamenii, când ei văd casele procurorilor, unul dintre ultimele exemple, și declarația respectivului procuror că au fost câștigate din salariul de educator la grădiniță, de 1000 de lei. La ce să ne așteptăm? Singaopre, care a obținut mari succese în lupta cu corupția, la ei este lege că, dacă există disproporția între venituri și cheltuieli, deja se intentează dosar penal și aceasta se consideră că a fost demonstrată coruptibilitatea acestui funcționar. Și gata.

Și la noi, când nu se întreprinde nimic, când este absolut vădit și avem CNA, Comisia de Integritate, și încă nu știu ce și toți strâng din umeri și așteaptă. Sigur că și reacția oamenilor este pe măsură. Vor un lider dur, autoritar care ar face ordine, deși este o schemă idealistă, pe de altă parte. Dar de ce să ascundem? Asemenea lideri, cum ar fi Putin sau Lukașenko, sunt destul de populari, în Republica Moldova, ca să nu zic foarte populari.”

Doru Petruți: „Chiar foarte populari, dacă e să ne uităm la ratingul pe care îl are Putin, de exemplu, de peste 70%. Întotdeauna a avut peste scorul dublu înregistrat de oricare din președinții R. Moldova.”

Europa Liberă: Vedetele străine întotdeauna sunt mai convingătoare. Mai nou, femeile consideră că alternativa ar fi prezenţa lor masivă în politică. Că o femeie preşedinte, de exemplu, nu ar fi atât de războinică, că un Parlament, care ar avea pe agendă, întâi de toate, subiectele legate de maternitate, copii, sănătate, învăţământ poate nu ar avea chef de furăciuni etc. Credeţi în alternativa aceasta?

Anatolie Golea: „Nu ştiu dacă este bun exemplul. Dar cred că nu este binevenit, ţinând cont că am avut o femeie preşedinte de Parlament, de exemplu.”

Europa Liberă: Sau un premier care a zis: „Dacă ieşiţi – vă împuşcăm”?

Doru Petruţi: „Aici sunt nevoit din nou să vă contrazic. Dorinţa femeilor de implicare în politică e foarte scăzută. Dacă este să compar cu rezultatele din alte ţări, inclusiv România şi Ucraina, cu ţări din regiune, dorinţa femeilor de aici de a susţine femei în politică e foarte scăzută.”

Europa Liberă: E situaţia cu limba română, pe care o explică Academia. De unde lumea să ştie că limba este română, dacă au tot vorbit moldoveneşte? Aşa e şi cu femeile. Au stat doar la cratiţă, bărbaţii le-au bătut, liderii de partid nu le-au trecut pe liste. Şi atunci nu au de unde să aibă apetitul pentru politică.

Doru Petruţi: „Ba mai mult, există şi corelaţia aceasta între domeniul de activitate şi gender. Bărbaţii, cel puţin, sunt pentru domeniile acestea mai musculoase, să le numim aşa, infrastructură, transporturi, economie, business. Femeile, mai degrabă, spre sfera socială, spre medicină, spre educaţie. Mai degrabă, pe temele şi pe domeniile acestea am putea conta pe o oarecare susţinere a femeilor în politică. E foarte curios chiar şi rezultatul pe care l-am văzut, zilele trecute, într-un studiu legat de dorinţa foarte scăzută de implicare a femeilor, inclusiv la nivel local, ceea ce pe noi ne surprinde.”

Anatolie Golea: „Eu consider că noi, de fapt, avem egalitatea gender, cel puţin. Am avut o emisiune cu participarea a două doamne, în ajun de 8 Martie, doamne deputate, ambele. Mi-a plăcut, atunci când au spus că ele, fiind în politică, de mai mulţi ani, se simt înjosite, dacă vreţi, de iniţiativele de a introduce această cotă de reprezentativitate pentru că nu trebuie să fie egalitatea gender impusă prin legi. Cele care pot demonstra au şi demonstrat. Şi am avut şi preşedinţi de Parlament, şi prim-miniştri, şi avem deputaţi, avem preşedinţi de raioane, primari ş.a.m.d. Cele care vor să se afirme în politică, dar nu vor foarte multe, ele se afirmă şi au toate şansele.”

Europa Liberă: Bine, nu sunt eu avocatul lor, cred că vor avea ele ocazia să spună. Dar ce am înţeles eu e că totuşi pledează nu de dragul prezenţei în Parlament, dar tocmai pentru ca să promoveze o agendă „mai umană”…

Doru Petruţi: „…mai socială...”

Anatolie Golea: „Eu cred că este o pistă falsă, în spatele căreia se ascunde dorinţa cuiva de a avea această cotă stabilită prin lege, cotă care, iarăşi, nu ştiu cum poate fi impusă, pentru că preşedinţii SRL-urilor de partid, care fac listele, vor zice: „O.K. 50/50. Primii 50 în listă sunt bărbaţi, următoarele 50 sunt femei”. Sigur că, exagerez, dar ştii cum se face ca să nu acceadă în Parlament chiar toţi.”

Europa Liberă: Ca să coloreze listele. O.K. M-am lămurit că suntem într-un mare impas. Totuşi, ne place tătuca Stalin sau Ştefan cel Mare, cu background-ul lui. Dar mai jos, domnule Petruţi, măcar mai jos, la nivelul unor ministere, unor instituţii, la nivelul IMAS-ului, de exemplu, avem un lider care totuşi nu este autoritar, convinge prin inteligenţă, prin nişte performanţe? Acum, măcar la modul teoretic, vă rog să-mi spuneţi dacă avem modele de genul acesta? Dacă ele, cât de cât, au şansă să fie văzute? Dacă măcar pe cineva convinge că şi inteligenţa este o armă şi numărul cărţilor citite, dacă nu chiar scrise, contează în viaţa unui lider.

Doru Petruţi: „Vedeţi dumneavoastră, şi liderii aceştia au diverse modele în spate. Dacă faceţi trimitere la mine, eu sunt un lider transformaţional. Nu am pus niciodată accent pe ierarhii şi pe o autoritate impusă prin altceva decât autoritatea profesională.”

Europa Liberă: Dar şi trăsăturile umane. Pot să le spun ascultătorilor că v-am văzut, venind la noi, de Crăciun, cu urătorii dumneavoastră. Aţi făcut ceată împreună cu urătorii sau urătoarele dumneavoastră. Deci e şi aceasta o trăsătură.

Doru Petruţi: „Da, de acord. Numai că lucrurile acestea, încă o dată, au un anumit model în spate. Şi lucrurile se trag încă din timpul liceului şi şcolii, şi facultăţii. E vorba de anumite valori pe care se sprijină tot ceea ce aţi spus dumneavoastră.”

Europa Liberă: Întrebarea mea este: se poate molipsi cineva de la dumneavoastră, de la modelul acesta? Are şansă, de exemplu, întreprinderea de alături să preia acest model?

Doru Petruţi: „Dacă mă întrebaţi pe mine: cu strategii de acestea individuale este o cale foarte lungă şi tranziţia va dura foarte multe generaţii. Nu cred că acesta e un model de succes relativ imediat pentru o societate ca Republica Moldova. Indiferent câţi ca mine sau
E necesară o viziune care să armonizeze şi care să facă schimbările acestea la baza societăţii… ...
ca dumneavoastră ar fi, suma lor nu va da foarte mult. E necesară o proiecţie de sus în jos, o viziune care să armonizeze şi care să facă schimbările acestea la baza societăţii…

Valorile indivizilor, încă o dată, am mai spus-o, şi cu alte ocazii, nu sunt compatibile cu modelul proiectat de sus în jos, în acest moment... Chiar dacă există intenţii bune, chiar dacă vrem în UE, vrem bunăstarea de acolo, vrem o mulţime de lucruri, ca lucrurile să funcţioneze, noi avem nevoie de schimbări la nivel individual. Iar la nivel individual, legat de valorile indivizilor, de modul în care se informează, de ce fac cu informaţia, cum ne raportăm, ce valori de muncă avem, de familie ş.a.m.d., dacă lucrurile acestea nu se modifică, într-o anumită măsură, e foarte greu ca proiecţia aceasta de sus în jos să funcţioneze şi să dea rezultate. Haideţi să ne uităm, se vorbeşte foarte mult că moldoveanul munceşte foarte mult. Eu aş prefera să muncească de patru ori mai puţin şi să fie de patru ori mai productiv.”

Europa Liberă: Ca Vasile Nedelciuc, de exemplu. Să zicem, ar fi alegerea directă a preşedintelui, lumea, care vede modele, nu neapărat sus, la nivel de lider naţional, la nivelul directorului de şcoală, la nivelul liderului din gospodăria agricolă, ar vedea un Doru Petruţi, ar vedea un Anatolie Golea cu nişte cărţi citite, cu background, poate şi sus ar vrea un preşedinte ca Anatolie Golea şi ca Doru Petruţi. Credeţi în schimbarea aceasta treptată, nu în generaţia imediat următoare? Credeţi că oamenii, la un moment dat, graţie liderilor de prin preajmă, ar vrea şi sus, acolo, la Preşedinţie, unul care să meargă cu cetele de urători împreună de Crăciun?

Anatolie Golea: „Da, desigur. În privinţa aceasta eu sunt optimist, cred că lucrurile se schimbă spre bine. Se schimbă lent, este adevărat, vom avea nevoie de ani de zile, nu cred că chiar generaţii, dar mai este. Oricum vin tinerii, se organizează multe şcoli pentru tinerii lideri, inclusiv pentru tinerii lideri politici, diferite seminare leadership-uri ş.a.m.d., care, până la urmă, au un impact asupra societăţii în general.

Ştiți că sunt adeptul alegerilor directe ale preşedintelui, nu consider în societatea noastră benefică alegerea preşedintelui de către Parlament. Sunt mai multe motive, este loc pentru o emisiune aparte, în acest sens, şi cred că vom mai reveni la astfel de discuţii. Ar fi bine şi oamenii, cred, anume la asemenea exemple se vor orienta, exemple bune. Nici eu, nici domnul Petruţi, sunt sigur, nu avem chef să ne lansăm în politică.”

Doru Petruţi: „Aş face doar o mică completare. Cu părere de rău, într-adevăr, nu avem chef să ne lansăm în politică, dar aş adăuga ceva. Nu avem chef să ne lansăm în felul acesta de politică...”

Anatolie Golea: „Schimbarea clasei politice care la noi s-a produs, cu părere de rău, a dezamăgit, în mare măsură. Eu, personal, am aşteptat ca liderii care au venit în locul lui Snegur, lui Lucinschi, lui Voronin, pentru că şi el e pe ducă, vor veni alţi lideri, cu altă mentalitate, mult mai şcoliţi, citiţi, instruiţi, pregătiţi, democratici şi cu bune capacităţi de manageri.”

Europa Liberă: Anatolie a deschis lista de calităţi. Domnule Petruţi, dacă facem abstracţie de cerere şi ofertă, de ce vrea astăzi moldoveanul, pe care dumneavoastră îl întrebaţi cu regularitate şi, dacă ar fi o situaţie ideală, ce lider ar fi recomandabil pentru ţara aceasta mică, cu resurse modeste, dar cu potenţial, se zice, ce lider i-ar trebui? Ce calităţi ar trebui să întrunească un preşedinte pe care să-l voteze poporul şi să ia poziţia aceasta de lider naţional? La modul teoretic.

Doru Petruţi: „Eu cred că prima, care se caută în momentul acesta, e onestitatea. Societatea actuală colcăie efectiv de corupţie. Şi percepţia această că, oriunde întorci capul, e corupţie, mai ales, la nivel înalt, veţi vedea, va fi foarte greu de corectat, chiar şi atunci când lucrurile vor merge, de fapt, mai bine...

Eu cred că se aşteaptă, dincolo de autoritate, se așteaptă o
Mi-e dor să aud un politician vorbind cu conţinut şi vorbind articulat...
persoană onestă, cu un background profesional decent, cu nişte realizări şi care, cred, va schimba un accent foarte important, va începe să vorbească despre problemele oamenilor. Mie, sincer, mi-e dor să aud un politician vorbind cu conţinut şi vorbind articulat, şi proiectând nişte soluţii legate de problemele pe care le au cetăţenii acestei ţări...”

Europa Liberă: Anatolie, după ce ai făcut deja o listă, ce altă particularitate, calitate foarte particulară ar mai trebui să aibă un lider căruia să-i încredinţeze poporul, eventual, Preşedinţia?

Anatolie Golea: „Aş fi solidar cu domnul Petruţi. Ar trebui un lider care să demonstreze că vrea şi poate lupta eficient împotriva corupţiei. Şi avem exemplul Ucrainei. Noi avem un grad înalt de corupţie, dar incomparabil mai jos decât cel din Ucraina, de exemplu. Ceea ce s-a întâmplat cu Euromaidan-ul a fost nu doar un protest al celor care au ieşit pe Maidan împotriva deciziei lui Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

În primul rând, au ieşit la protest pentru că s-au simţit prea mult furaţi, amăgiţi, se ciocneau, în fiecare zi, cu necesitatea de a da mită. În momentul în care intrai în Ucraina, era vădit, vizibil. Şi vedeţi ce s-a întâmplat, unde s-a ajuns. De acest lucru trebuie să ţină cont politicienii noştri, care, la fel, nu ştiu măsura. Şi cineva chiar spunea, mai mult în glumă, dar şi în serios, că ar trebui să se înţeleagă: uite, începând cu data cutare, un an de zile, nu mai furăm, nu fură nimeni, cei de la guvernare. Este un lucru foarte important.”

Doru Petruţi: „Doar un element aş adăuga. Cred că o calitate foarte simplă şi la îndemână pentru un eventual lider e aceea de a fi, pur şi simplu, un om de bun simţ, care îşi setează corect motivaţiile, când ajunge în domeniul politic… Deocamdată cred că motivaţiile celor care ne-au condus, cel puţin, în ultimii ani, au fost în defavoarea cetăţenilor. Şi, vedeţi, politica e aşa un lucru de interesant, că, în cele din urmă, motivaţiile pe care le-au avut aceşti actori politici au ieşit la iveală...”

Europa Liberă: Din păcate, aceste motivaţii ale liderilor virusează electoratul şi modelele de comportament, de motivare sunt nocive pentru societate, în primul rând. Pentru că glamour-ul, aroganţa, elitismul nejustificat, castelele...

Doru Petruţi: „...generează modele de succes inadecvate…”

Europa Liberă: Da. Şi asfixiază, de fapt, tendinţa firească a unor oameni de a deveni savanţi, scriitori, biologi.

Doru Petruţi: „Da. Pentru că aceasta durează şi nu e atât de facil.”

Europa Liberă: Mă uitam, a propos, la ucraineni, la televizor şi, mi-a scăpat numele, un om important le vorbea studenţilor şi le-a amintit, a propos, că Churchill, după ce a câştigat războiul, în scurt timp, a pierdut alegerile parlamentare. Britanicii nu au putut să aibă în el încredere, chiar după ce a câştigat războiul. Este adevărat că Churchill s-a revanşat, după aceea, şi a revenit în politică, şi şi-a câştigat locul binemeritat. Până şi generaţiile actuale îi recunosc meritul incontestabil. Electoratul, în general, este foarte mofturos şi intrăm în zona unor riscuri, când ne aşteaptă nişte teste mult prea dificile, când liderii, pe care îi avem, cu care defilăm, vor trebui să ia decizii salvatoare, poate chiar.

Pe aceeași temă

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG