Linkuri accesibilitate

La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă: Valentina Ursu, discutând cu locuitori din autonomia găgăuză.


Șaptezeci și două la sută dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că evenimentele din țară au luat-o într-o direcție greșită, în timp ce nouăsprezece la sută cred că Moldova merge pe o cale corectă. Acestea sunt datele sondajului „Vox Populi” din martie, realizat de către Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova, care au fost făcute publice în această săptămână. Potrivit cercetării, numai o pătrime dintre respondenți consideră că reformele promovate contribuie la dezvoltarea democrației, iar majoritatea dintre ei, șaizeci și patru la sută, cred că reformele nu ajută la dezvoltarea acesteia.

De ce rămân neschimbate opțiunile moldovenilor, pe parcursul mai multor ani? căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

În Găgăuzia, sunt doar două școli în care învățământul se efectuează în limba română: liceul de la Comrat și în cel de la Ceadâr-Lunga. O sută șaizeci de copii, din municipiu, dar și din alte șapte sate din apropierea Comratului, își fac studiile la liceul „Mihai Eminescu”.

Europa Liberă: Cum ajungeți voi aici, al liceul „Mihai Eminescu” din Comrat?

La intrarea în Gazauz Yeri

La intrarea în Gazauz Yeri

-„Face naveta din Sadâc până în Comrat, avem rutieră.”

Europa Liberă: De unde veniți?

-„De la Sadâc.”

Europa Liberă: Toată lumea e de la Sadâc?

-„Nu.”

-„Din Chirsova.”

Europa Liberă: De unde încă mai sunteți?

-„Șamalia.”

-„Comrat.”

Europa Liberă: Cât e de ușoară, astăzi, integrarea într-o societate unde sunteți în minoritate?

-„E foarte dificilă, deoarece nu găsești susținere la mai multe persoane. Noi suntem din Comrat și suntem foarte puțini moldoveni. Sunt mai mult găgăuzi, bulgari și nu găsim susținere din alte părți. Pur și simplu, să ne susțină cu o vorbă, să comunice cu noi și să nu ne ignore, în primul rând. Aceasta ar fi o susținere destul de bună pentru noi.”

Europa Liberă: Despre nevoia de a merge pe calea eurointegrării discutați, vă interesează? Încotro merge Moldova astăzi? E la răscruce? Ce viitor preziceți Moldovei?

O rămășiță a epocii sovietice la o margine de drum

O rămășiță a epocii sovietice la o margine de drum

-„Un viitor cu ceva împlinit.”

-„Integrarea în Uniunea Europeană pentru Republica Moldova este un avantaj foarte mare, deoarece asigură traversarea liberă a hotarelor, oportunități pentru odihnă, turism, dezvoltare economică mai avansată. Știința este mai avansată, dezvoltarea tehnică, industrială este mult mai avansată în Europa decât în Moldova. Și noi putem învăța de la ei.”

Europa Liberă: Recent aici, în regiune, a avut loc un referendum. Părinții au mers?

-„Părinții mei nu au mers fiindcă viza integrarea în Uniunea Vamală, iar familia noastră este pentru Uniunea Europeană.”

-„Părinții mei, chiar dacă sunt pentru Uniunea Vamală, nu au fost pentru acest referendum, întrucât a fost unul ilegal.”

Europa Liberă: Voi în familie vă certați pentru vectorul de mai departe al Moldovei?

-„Fiecare are părerea sa și ne respectăm opțiunile. Nu ne certăm, pur și simplu, evităm tema dată.”

Europa Liberă: Încotro trebuie să meargă Moldova?

Pe o stradă din Comrat

Pe o stradă din Comrat

-„Către Europa. Dezvoltarea economică și nivelul de studii sunt mult mai înalte.”

-„Sunt pentru Uniunea Europeană, deoarece acolo este un nivel mult mai înalt de dezvoltare economică și intelectuală. Chiar dacă Rusia ne oferă petrol, gaz natural, aceasta nu e nimic pe lângă ceea ce ne poate oferi nouă Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Convingerile voastre sunt împărtășite de foarte puțini oameni aici, în zona de sud, mai ales, în unitatea teritorial-administrativă Gagauz-Yeri. Faptul că sunteți minoritari cu această opțiune europeană vă face să fiți eurooptimiști?

-„Noi suntem puțini, deoarece părinții noștri, bunicii, în majoritate, au fost mai mult sub influența Rusiei. Când Rusia le oferea ceva gratis, ei credeau că aceasta avea un rol foarte important. Însă rușii, când ne-au oferit ceva, ne-au luat și mai mult... Aceasta este greu de înțeles de către părinți, bunei…”

Europa Liberă: Când discutați, părinții, bunicii mai cred că se poate ajunge la ziua când un kilogram de salam va costa un leu și zece bănuți, o pâine – cincisprezece bănuți?

-„Ei speră să se refacă Uniunea Sovietică, cum a fost odată. De aceea, chiar dacă eu voi spune că sunt pentru Uniunea Europeană, voi aduce niște argumente, argumentele adulților parcă sunt mai puternice și mai valoroase și influențează mai mult asupra votului.”

Market ”Gagauz”

Market ”Gagauz”

Europa Liberă: Ce ați schimba voi aici, în localitatea voastră? Ce nu vă place?

-„Mentalitatea oamenilor față de viitorul lor.”

Europa Liberă: În societatea moldavă cine poate servi astăzi drept model?

-„E grea întrebarea.”

-„E grea pentru că e foarte dificil să găsești o persoană model. Depinde după ce criterii o socotim ca model. Să găsești un model politician e dificil. O persoană model în societate, în primul rând, e o persoană responsabilă care are grijă de respectarea legilor în stat...”

Europa Liberă: Cum înțelegeți libertatea, democrația? Este Republica Moldova o țară liberă, o țară unde democrația e la ea acasă?

-„Oficial ne socotim o țară democrată. Dar noi, ca cetățeni, nu putem afirma, cu tărie în glas, că da, suntem o societate democratică pentru că fiecare dintre noi știm cazuri de nerespectare a legii, chiar și de către persoane care activează în domeniul juridic.”

***

În această regiune de sud, în Găgăuzia, locuiesc moldoveni, găgăuzi, bulgari, ruși, ucraineni, care, pe parcursul mai multor ani, s-au influențat reciproc, iar dascălii de aici încearcă să dea pe piața muncii cât mai mulți absolvenți școliți bine. Cu profesorul Gheorghe Ciobanu am discutat și despre datele ultimului sondaj de opinie care arată că mai mulți oameni sunt de părere că Moldova ar merge pe o cale greșită. Părere, de altfel, împărtășită și de interlocutorul meu.

Gherorghe Ciobanu

Gherorghe Ciobanu

Gheorghe Ciobanu: „Greşeşte chiar mult. Chiar mult greşeşte. Nici Parlamentul, nici guvernul nu îndeplinesc aşa cum trebuie Constituţia. Lumea se uită: dacă lor li se poate, înseamnă că şi mie mi se poate, înseamnă că pot face şi eu lucruri urâte.”

Europa Liberă: Societatea, astăzi, este divizată între cei care vor cu Estul, cei care vor cu Vestul, cei care vor cu comuniştii, cei care vor cu democraţii?

Gheorghe Ciobanu: „Orice om trebuie să aibă părerea lui. Şi, dacă cineva vrea în Europa, să arate că acolo e mai bine. Cine vrea cu Rusia, la fel, să arate. Este şi a treia opțiune: să fim un stat independent, neutru, după Constituţia noastră. Ca să ştiu cum să procedez, să se facă referendumuri, cum se fac în Elveţia.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fost aici la referendum?

Gheorghe Ciobanu: „Am fost. Eu am ştiut că aşa va fi.”

Europa Liberă: Şi de ce majoritatea etnicilor de aici, găgăuzi, sunt pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală? Care este explicaţia? Ce zice lumea? Care sunt argumentele?

Gheorghe Ciobanu: „Ei socot că, dacă intrăm în Europa, înseamnă că suntem şi în România. Şi Băsescu, iată, de vreo câteva ori, a spus despre unirea Moldovei cu România. Iar cetăţenii din sudul Moldovei, mulţi încă, trăiesc cu amintirile de pe timpul românilor. De exemplu, tatăl meu întotdeauna povestea câtă bătaie a mâncat de la români.”

Europa Liberă: Bătaie ca să facă carte?

Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat

Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat

Gheorghe Ciobanu: „Nu. Nu numai pentru carte. Tăticul spunea: dacă auzea cineva că ei vorbesc în limba găgăuză, mâncau bătaie.”

Europa Liberă: Aici, în Găgăuzia, şi acum se vorbeşte puţin limba găgăuză.

Gheorghe Ciobanu: „În Comrat, da. Fiindcă, în Comrat, trăiesc zeci de naţionalităţi. Dar, dacă vă duceţi într-un sat găgăuz, ori în Beşalma, ori în Dezghingea, veţi auzi acolo că vorbesc în limba găgăuză. Dar, în Chirsova, unde jumătate sunt bulgari şi altă jumătate găgăuzi, toţi găgăuzii ştiu limba bulgară, dar nu toţi bulgarii ştiu limba găgăuză şi majoritatea vorbesc limba bulgară. Limba rusă o vorbesc mai mult aici, în oraş, la noi.”

Europa Liberă: Dar limba română mai puţin se vorbeşte?

Gheorghe Ciobanu: „Mai puţin se vorbeşte, clar lucru.”

Europa Liberă: Credeţi că este bine că mai puţin se vorbeşte? Totuşi, statul se numeşte Republica Moldova.

Gheorghe Ciobanu: „Eu socot că va veni timpul când între ei vor vorbi şi limba moldovenească, limba de stat. Pur şi simplu, va trebui să treacă încă, cel puţin, zece-cincisprezece ani. Fiindcă generaţia tânără acum învaţă limba moldovenească şi la şcoală, şi nu numai la şcoală. Clar lucru că cei mai în vârstă poate şi înţeleg limba moldovoenească, dar se tem să vorbească, să nu fie urât, când vorbesc.”

Europa Liberă: Vă întrebam, dacă este scindată societatea, este divizată prea tare, ce trebuie să se facă pentru ca lumea să se concentreze pe o singură idee care ar consolida Moldova?

Pe o stradă în centrul administrativ al autonomiei găgăuze

Pe o stradă în centrul administrativ al autonomiei găgăuze

Gheorghe Ciobanu: „Nu pot să răspund la această întrebare. Mi-e foarte greu. În primul rând, Moldova trebuie să fie independentă, să se construiască Moldova acasă, apoi vom vedea în care parte: la stânga sau la dreapta. Înţelegeţi, iată, de exemplu, în oraşul nostru, Comrat, care este capitala Găgăuziei, numărul de copii din toate şcolile s-a micşorat de vreo trei-patru ori… Lumea pleacă...”

Europa Liberă: A scăzut natalitatea?

Gheorghe Ciobanu: „Familii întregi au plecat. Aceasta înseamnă că lumea nu crede în dezvoltarea economică. Noi trebuie să ridicăm economia aici, pe loc, apoi să vorbim despre politică... Până nu va fi dezvoltată economia, noi, cu politica, nu putem schimba lucrurile...”

Europa Liberă: Este mare sărăcia?

Gheorghe Ciobanu: „Foarte mare este sărăcia.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă să fii sărac în Moldova, azi?

Gheorghe Ciobanu: „În primul rând, nu sunt locuri de muncă.”

Europa Liberă: Aici, la Comrat, aveţi locuri de muncă?

Gheorghe Ciobanu: „Nu. E ca şi în toată Moldova. Întreprinderi aproape că nu sunt. Acele întreprinderi care sunt, ele sunt private. Salariul este cu mult mai mic decât coşul minim de consum. Bugetarii, la fel, primesc salariu mic.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce salariu aveţi?

Primăria municipiului Comrat

Primăria municipiului Comrat

Gheorghe Ciobanu: „Eu am salariu mare. Fiindcă am gradul superior.”

Europa Liberă: Ce salariu aveţi?

Gheorghe Ciobanu: „Cinstit? Pot să vă spun. Patru mii de lei. La mână iau patru mii de lei.”

Europa Liberă: Cât v-ar trebui ca să vă simţiţi un om care duce o viaţă prosperă?

Gheorghe Ciobanu: „Opt-zece mii de lei.”

Europa Liberă: Şi, dacă aţi avea zece mii de lei salariu, aţi fi un om fericit?

Gheorghe Ciobanu: „Eu pot să am şi un milion, dar să nu fiu fericit… Pot să am o mie de lei şi pot să fiu fericit…”

Europa Liberă: Republica Moldova are elită? Aveţi modele după care vă orientaţi? Modele de politicieni, de oameni de afaceri? Cine vă este model?

Gheorghe Ciobanu: „Voronin. Dintre savanţi – Gheorghe Duca. Mai bine să trăiesc în dictatură, dar să mă simt om, decât să trăiesc liber, dar să nu mă simt om.”

Europa Liberă: Ce viitor are localitatea de aici, Comratul, Găgăuzia şi Moldova?

Gheorghe Ciobanu: „La întrebarea aceasta nu va putea să răspundă, la ziua de azi, nici cel mai bun om care ghiceşte.”

Europa Liberă: Ce viitor vreţi să aibă Moldova?

Gheorghe Ciobanu: „Să fie independentă. Să ridice economia. Şi apoi ne vom gândi la ce va urma.”

***

Sofia Rusu este profesoară de istorie și științe socio-umane, e unul dintre dascălii care au stat la temelia fondării liceului „Mihai Eminescu” de la Comrat. Am fost plăcut surprinsă să aflu că împreună cu familia ascultă, de ani buni, Europa Liberă.

Sofia Rusu: Postul acesta de radio îl cunosc încă de când eram copilă mică. Eram printre puținii din sat care aveam un difuzor, un aparat de radio şi ascultam Europa Liberă pe ascuns, fiindcă era interzis. Toate noutăţile erau ascultate de familia noastră. Eu sunt dintr-o familie de patrioţi, cu toate că suntem o familie multinaţională. În familia noastră sunt şi bulgari, şi români, şi greci, şi găgăuzi, un conglomerat de naţionalităţi. Ascultam noaptea, cu uşile şi ferestrele închise, şi se discuta foarte mult. Chiar se adunau rudele şi împreună ascultam, mai ales, duminica, în zilele de sărbători. Conectam Europa Liberă, o ascultam şi făceam o discuţie, adică făceam nişte ore de informare politică. De aceea, am o deosebită simpatie faţă de acest post de radio, care a fost primul informator, de la care am aflat multe lucruri, pe care nici din manualele de istorie nu le ştiam – deși am făcut Facultatea de Istorie – pe care le-am aflat mai târziu.”

Europa Liberă: Astăzi mai ascultaţi Europa Liberă?

Sofia Rusu: „Ascult cu mare plăcere.”

Europa Liberă: Care e prezentul Republicii Moldova? Cum îl percepe lumea? Ce zice despre această ţară care se mai zbate între trecut şi viitor, între Est şi Vest?

Sofia Rusu: „Prezentul este ceea ce fiecare vrea să aibă.”

Europa Liberă: Moldova astăzi merge pe o cale dreaptă?

Sofia Rusu: „Socot că da. Majoritatea îşi dorește să trăiască mai bine, dar binele este doar în Europa. Oricât ar dori oponenţii acestei poziţii să ne convingă că nu este Europa calea noastră cea dreaptă, eu, personal, sunt sigură de aceasta şi le insuflu ideea şi discipolilor mei, prin exemple.”

Europa Liberă: Realizăm interviul aici, la Comrat. Recent a avut loc acest plebiscit, lumea a fost chemată să spună încotro Republica Moldova. Nouăzeci şi şapte la sută au zic că Moldova ar trebui să meargă spre Est.

Sofia Rusu: „Noi ştim, fiindcă suntem locuitori ai oraşului Comrat. Eu locuiesc aici de treizeci şi opt de ani. Îmi explic realităţile care sunt prin lipsa de informaţie a populaţiei. Populaţia se informează de la nişte persoane care au opţiuni mai mult personale decât grija poporului. În sens că cineva, prin cineva, vrea să-şi realizeze nişte politici…”

Europa Liberă: V-a surprins acest rezultat al referendumului din Găgăuzia?

Sofia Rusu: „Absolut deloc nu m-a surprins, chiar l-am prognozat. Locuim de atâţia ani aici. Dar, într-adevăr, este şi o greşeală a puterii de la centru, fiindcă prea puţin dialog are anume cu populaţia. Autorităţile sunt autorităţi şi ele îşi realizează funcţia pe care o au şi își fac interesele. Însă, dacă ar fi mai aproape de popor... Vă dau un exemplu, sunteţi în incinta liceului nostru, este o instituție unicală, ne menţinem anume prin abnegaţia profesorilor, prin atitudinea faţă de liceu, prin faptul că ne sacrificăm, trăind aici. Împreună, tot colectivul, facem un lucru deosebit.”

Europa Liberă: Dar m-a surprins că limba română este aproape străină în Comrat.

Sofia Rusu: „Eu nu aş spune că este străină în Comrat. Pur şi simplu, poate nu aţi avut ocazia să comunicați mai mult.”

Europa Liberă: Am fost şi la executiv, şi la Adunarea Populară.

Sofia Rusu: „Nu acum, să fi fost aici, cu vreo cincisprezece-douăzeci de ani în urmă, atunci prea puţin se auzea limba de stat. Acum mult mai mult se vorbește. E mai funcţională decât a fost cândva. Aceasta ne bucură şi pe noi, pentru că este un rezultat al muncii noastre. Totul se vede numai în comparaţie. În perspectivă se va aplana, va fi totul bine...”

Europa Liberă: Sărăcia este un fenomen care s-a înrădăcinat şi chiar nu pot fi tăiate rădăcinile acesteia?

Sofia Rusu: „Istoriceşte aş vrea să vă spun, Comratul şi partea aceasta de sud a republicii s-a deosebit, fiindcă au fost mai favorizaţi...”

Europa Liberă: Găgăuzii au fost mai favorizaţi?

Sofia Rusu: „Desigur. Când au fost transferaţi, au avut permisiunea să treacă cu traiul aici, a fost o atitudine deosebită faţă de ei, în defavoarea populaţiei autohtone. Dar sărăcia are şi ea coloritul ei. Elevii ştiu că am o vorbă: de sărăcie nu pot trece drumul. Lipsa semafoarelor te face uneori să stai zece-cincisprezece minute ca să aştepţi şirul de maşini care trece…”

Europa Liberă: „Şirul de maşini” însemnând bogăţia, iar „lipsa semaforului” – sărăcia?

Sofia Rusu: „Poate că da.”

Europa Liberă: Se intersectează...

Sofia Rusu: „Se intersectează. Dar mama mea, care a trecut prin foamete, prin război, de fiecare dată, zice că niciun boier nu trăia, în trecut, aşa cum trăiesc acei săraci, astăzi. Sărăcia mai depinde de fiecare, de scopul pe care și-l pune în viaţă. Sărăcia mai depinde de atitudinea pe care o ai faţă de tine. Părinţii mei m-au învăţat că, dacă vrei să ai – munceşte. Dar, astăzi, deseori munca îşi pierde valoarea. Eu ştiu copii ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare și aceasta îi influenţează negativ pentru că părinții i-au obişnuit să le dea bani, să-i îmbrace, să-i încalțe. Banul, pe care îl au tinerii, nu este muncit de ei şi nu ştiu cum să-l cheltuiască. În felul acesta, devin consumatori și nu ştiu dacă, în viitor, vor contribui cu ceva la prosperarea personală şi chiar a întregului nostru stat. Mă doare viziunea aceasta a lor că îşi vor găsi satisfacţia nu în ţară, dar în afara hotarelor ei.”

Europa Liberă: Cum explicaţi această pierdere de încredere a cetățenilor într-un viitor aici?

Sofia Rusu: „Pierderea de încredere este, poate, datorată și promisiunilor care se fac de către autorităţi, şi centrale, şi locale și rămân nerealizate.”

Europa Liberă: Care e preţul unei promisiuni?

Sofia Rusu: „Preţul unei promisiuni este foarte mare, mai ales, dacă promisiunea nu este realizată. Este un lucru descurajator, iresponsabil şi nu va permite niciodată înaintarea spre calea europeană.”

Europa Liberă: Cine vă este model?

Sofia Rusu: „Mama îmi este model, pentru felul cum m-a educat. M-a educat prin muncă, m-a învăţat să fac numai bine. Bine faci, bine găseşti. Şi chiar dacă cineva îţi face rău, răspunde-i cu bine. Am încredere în ea, în experienţa vieţii. Rămâne model pentru mine, până la ultima mea suflare.”

Europa Liberă: O instituţie a statului care vă insuflă încredere?

Sofia Rusu: „Şcoala îmi insuflă încredere, fiindcă este acel potenţial al ţării care educă prezentul şi viitorul. Viitorul este prea mult de aşteptat, dar prezentul este acum. Cred în şcoală.”

Europa Liberă: Trei reforme care dau astăzi rezultate în Republica Moldova? Trei reforme care se promovează, se implementează?

Sofia Rusu: „Reforma în învăţământ are unele rezultate. Se vorbeşte astăzi foarte mult despre reforma în justiţie. Oricât ar fi de ponegrită, cred că va da rezultate. Rămâne la discreţia celor care o realizează şi a celor implicaţi în această reformă. Luând în consideraţie că agricultura este baza economiei noastre, sper foarte mult că reforma, care se întreprinde astăzi, va da rezultate, altfel e păcat. Pornind de la faptul că Moldova este un colţişor de rai, aş vrea să văd acest pământ, într-adevăr, colţişor de rai, măcar pentru nepoţii mei...”

Europa Liberă: Se bucură administraţia publică locală de încredere din partea cetăţeanului?

Sofia Rusu: „Se bucură. Şi, ştiţi, mai este o vorbă: autorităţile sunt acelea pe care le-am ales noi şi pe care le merităm… Nu mai este totul lăsat pe seama autorităţilor. Avem noi o boală a noastră – activismul civic, care prea puţin se manifestă... Noi dorim de toate, dar să ni le facă cineva, să stăm tot timpul cu mâna întinsă şi să aşteptăm că cineva ne va aduce și ne va pune pe masă... Aceasta eu socot că e cea mai mare greşeală…”

Europa Liberă: Evenimentele din Ucraina în ce fel vă marchează? Discutaţi despre ce se întâmplă în ţara vecină?

Sofia Rusu: „Discutăm. Şi pe mine personal, şi pe familie, şi pe mulţi îi deranjează lucrul acesta. Avem nişte exemple convingătoare de atitudine a unui stat mai mare faţă de alt stat. Eu nu aş vrea să deschid parantezele. Suntem deranjaţi. Fiecare şi-ar dori să-şi ţină copiii acasă, să-i vadă sănătoşi şi să fie implicaţi în viaţa de toate zilele, nu să stăm cu gândul că, Doamne fereşte, mâine-poimâine, se va începe ceva. Nu i-am născut și nu i-am crescut pentru asta.”

Europa Liberă: Se vorbeşte, eventual, despre extinderea conflictului, despre un al treilea război mondial. Ar putea să se adeverească aceste preziceri?

Sofia Rusu: „Doamne fereşte. Parcă îţi este frică să te gândeşti la lucrul acesta. Fiindcă alteori se zice: ce ai gândit aceea ai şi primit.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG