Din octombrie anul trecut, de când Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării înregistrează şi examinează reclamaţii, peste 40 de persoane s-au plâns de discriminare. Cele mai multe petiţii se referă la încălcarea dreptului la opinie, discriminarea pe motiv de dizabilitate, limba vorbită sau statutul de HIV pozitiv. Detalii are Diana Răileanu:
080033388 este numărul de telefon la care juriştii Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării oferă zilnic consultaţii persoanelor care consideră că au fost discriminate. Peste 40 de reclamanţi au insistat să depună şi plângeri la Consiliu în speranţa că cei care i-au lipsit de egalitate în drepturi vor fi sancţionaţi. Din acestea, 34 au fost acceptate, fiind emise 12 decizii. Astăzi, la prezentarea primului raport de activitate al Consiliului, avocata Doina Ioana Străisteanu a sugerat că atribuţiile limitate ale instituţiei îngreunează tragerea la răspundere a celor care se fac responsabili de discriminare:
„Consiliul la emiterea deciziei, când probează că există o discriminare directă, de exemplu, pe criteriu de dizabilitate, nu are împuterniciri să întocmească proces verbal contravenţional şi să-l expedieze în instanţa de judecată după competenţă. Cunoaşteţi bine că Consilul nu aplică sancţiuni. Consiliul adună probe, emite decizii, întocmeşte procese verbale contravenţionale şi le expediază în instanţă după competenţă.”
O altă problemă constatată de juriştii organizaţiei este că persoanele care se presupune că ar fi discriminat deseori refuză să ofere informaţiile necesare pentru examinarea plângerilor, ignoră recomandările experţilor sau chiar brutalizează membrii Consiliului, spune Doina Ioana Străisteanu:
„Până în prezent, pentru a întocmit în jur de 11 procese verbale contravenţionale numai pe acest articol şi cel mai haios este că nu în toate cazurile noi am constatat că reclamatul a fost responsabil de discriminare. Deci, necitind legislaţia, au adoptat un comportament ilegal, pentru că nu s-au conformat cu cerinţele legislaţiei, nu ne-au prezentat informaţia, am fost nevoiţi să mergem în instanţa de judecată, să le obţine pe o astfel de cale, pentru ca ulterior, examinând toate probele, să zicem că el nu a fost responsbail de discriminare.”
Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării a examinat şi un şir de legi care sunt aplicate astăzi în Republica Moldova. Concluzia? O bună parte au un potenţial discriminatoriu, adică pe de o parte, stabilesc un drept, însă încalcă altul. Vorbim despre legislaţia privind Inspectoratul de Stat al Muncii, cu privire pensiile de asigurări sociale de stat sau Hotărârea Guvernului privind Serviciul social „Asistenţă personală”. Până şi articolul despre „Încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor” din Codul Penal, conţine prevederi discriminatorii, constată directorul pentru dezvoltare al Fundaţiei Est-Europene la Chişinău, Andrei Brighidin:
„Codul penal pedepsește încălcarea drepturilor egale ale cetăţenilor, însă numai în cazul în care actele menţionate în articol duc la pagube materiale esenţiale sau dacă au fost comise de către o persoană cu funcţii de răspundere. prin urmare, aceste abordări care sunt prezente în Codul Penal nu permit recunoaşterea şi urmărirea penală a infracţiunilor bazate pe prejudecăţi şi oferă spaţiu pentru tolerarea acestor crime rasiste sau extremiste care nu rezulta cu consecinţele care au fost menţionate.”
Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării urma să-şi înceapă activitatea la începutul anului trecut, imediat după ce a fost adoptată legea cu privire la asigurarea egalităţii. Totuşi, activitatea organizaţiei a fost tărăgănată pentru că parlamentarii, cu întârziere, au numit membrii acesteia. Deşi are pusă la punct o strategie de activitate, organizaţia în continuare este în căutarea unor experţi care să examineze petiţiile cetăţenilor.
