Linkuri accesibilitate

Scumpirea de carburanţi, îngrăşăminte şi seminţe îi pune la grea încercare pe agricultori


Organizaţii de agricultori semnalează că micii fermieri ar fi discriminaţi.


Comparativ cu ceilalți ani, lucrările de primăvara au început în Moldova mai devreme cu câteva săptămâni, iar agricultorii spun ca pregătirea terenurilor pentru semănatul culturilor cerealiere, a legumelor, lucrul în vii şi livezi este în toi. Cum se mobilizează fermierii la un început de sezon prielnic pentru lucrările în câmp dar mai ales ce preocupări au, a încercat să afle Tamara Grejdeanu:

Zicala despre ziua de primăvară care hrăneşte un an, nu-si pierde din tâlc, ba devine şi mai actuală când vântul, inflaţia şi poftele geopolitice o iau razna. Ţăranii nu au dreptul să stea la taclale pe vreme bună de lucrat pământul, spune Tatiana Finiuc, directoarea Asociaţiei agricultorilor din raionul Edineţ, chiar dacă majorarea preţurilor la carburanţi, îngrăşăminte şi seminţe îi pune la grea încercare.

Scumpirile au dat peste cap socoteala multor fermieri, iată de ce unii s-au văzut nevoiţi să ia credite suplimentare de la bancă, spune Tatiana Finiuc. Fermierii preocupaţi de calitate se vad siliţi să investească bani grei pentru a-şi proteja recolta şi se interesează de noi tehnologii de prelucrare:

„Dacă au livadă, cu investiţii mari deja, ei de acum pun şi echipamentul acesta de anti îngheţ, pe urmă pun de asupra o plasă anti grindină. Şi în acest caz el este protejat, dar numai unităţi avem de aceştia. Îi preocupă acum pe agricultori şi tehnologia, nu pur şi simplu, să pună şi să strângă roada, dar şi tehnologia, mai avantajoasă, mai progresistă.”

La deprecierea semnificativă a leului faţă de valuta europeană se mai adaugă un factor subiectiv. Organizaţii de agricultori semnalează că micii fermieri ar fi discriminaţi, băncile tratându-i cu neîncredere, spune fermierul Tudor Darii, directorul asociaţiei de agricultori din Drochia:

„Cei mici nu prea au gaj, gaj pentru a accesa un credit, asta este problema. Nu este problema banilor, bani sunt. Pe cei care au o istorie de creditare, practic îi caută din urmă, hai veniţi la noi, iar procentele sunt diferite, la majoritatea băncilor sunt de la 11 la 14 procente. Procentul într-adevăr este mare, dar asta-i situaţia.”

Şi Vasile Cherdivară, agricultor din Edineţ, care se ocupă de cultivarea legumelor spune că este afectat de creşterea în valoare a valutei europene, întrucât s-au scumpit utilajele de irigare de care are nevoie dar şi cele pentru care le-a comandat deja:

„Eu de pildă, chiar în timpul de faţă dacă am să cumpăr, am dat comandă de pompa asta pe care o cumpărăm, ea este în euro. Mă preocupă ce o să se întâmple deoarece leii tot pe aceştia îi ei, dar dacă euro va creşte şi va fi undeva la 25 eu de acum pierd, totul este legat cu euro.”

Şi totuşi fermierii, oricât ar fi de obsedaţi de grijile cotidiene, nu au cum să ocolească veştile despre ceea ce se întâmplă în regiune, pe arena politică, spune Tudor Darii. Mai ales că în zona nordică a ţării, fermierii mizează pe relaţiile economice cu Ucraina:

„Întotdeauna, când doi vecini au trăit bine, asta îi bine, dar când la unul este rău, asta se răsfrânge, vrei nu vrei. Aşa că situaţia din Ucraina şi la noi, din regiunea transnistreană, ne preocupă. Asta, din punct de vedere economic, poate duce la unele restricţii. Cei care au piaţă de desfacere în Ucraina trebuie să se gândească, o să poată ei livra marfa mai departe încolo sau nu, sau ce probleme ar mai putea apărea. Livrăm din legume, fructe în Ucraina, importăm unele circulante, tehnică agricolă, tot din Ucraina. Când vezi că la ei e tragedie, nu-ţi arde nici a cântec, nici a joc.”

Fermierii, cu care am reuşit să vorbesc, s-au arătat mulţumiţi că autorităţile au majorat fondul de subvenţionare pentru anul 2014 , de la 400 la 500 de milioane de lei. Ei spun că urmăresc şi posibilităţile de accesa fonduri prin intermediul proiectelor europene. Mulţi ar avea nevoie să construiască depozite pentru a păstra producţia, întrucât, atunci când o vând imediat după recoltare unor intermediari pierd aproximativ 20 de procente din profitul potenţial.
XS
SM
MD
LG