Linkuri accesibilitate

Moldova în așteptarea numirii unui ministru al apărării (Nicu Popescu/Adevărul).



„Şocul crizei din Crimeea va lovi cu putere şi Chişinăul, indiferent ce turnură va lua confruntarea rusă-ucraineană. Moscova va trebui să facă ceva cu Transnistria”, se arată convins Petru Bogatu în editorialul său din „Ziarul Naţional”. Potrivit autorului, Tiraspolul nu va fi abandonat, asta e clar. Ruşii nu au făcut niciun pas înapoi până acum, de ce ar ceda astăzi, când cu riscul reputaţiei şi izolării generale mizează pe cartea intervenţiei? „În noile împrejurări istorice, mai scrie Bogatu, eu unul nu sunt sigur că Republica Moldova are forţa să reziste. Riscurile care cresc în progresie geometrică o îndreaptă spre unirea cu România, este concluzia autorului.

Într-un interviu din „Adevărul”, cunoscutul expert politic Nicu Popescu abordează un subiect tangenţial, dar care i se pare extrem de important – lipsa de mai bine de două săptămâni a unui ministru plenipotenţiar al Apărării, în condiţiile în care Rusia, care deţine trupe pe teritoriul Moldovei, a invadat ilegal Ucraina. Potrivit dlui Popescu, într-o situaţie de riscuri de securitate sporite, un ministru al Apărării nu ar fi trebuit să-şi dea demisia decât din nişte motive ce ar izvorî din aceste riscuri, ceea ce nu e cazul lui Vitalie Marinuţă.

Şicanele expertului la adresa guvernării ar fi că e de-a dreptul iresponsabilă şi ruşinoasă complezenţa şi relaxarea cu care ar fi tratată această situaţie de către autorităţi. „Nu era normal ca un şef de stat să accepte această demisie ştiind ce se întâmplă alături de noi. Nu e normal ca numirea unui nou şef la Apărare să dureze atât!”, a mai subliniat politologul.

Un alt articol din „Adevărul” semnalează că sute de pacienţi cu hepatită C de la Spitalul de boli infecţioase „Toma Ciorbă“ ar fi nevoiţi să se descurce cu preparate care doar încetinesc evoluţia maladiei, pentru că Compania Naţională de Asigurări în Medicină a prescris tratamente specifice numai celor internaţi la Spitalul Republican. Autorul îl citează în articolul său pe un şef de catedră de la „Toma Ciorbă” care formulează următoarea presupunere: „Terenul de două hectare pe care se află spitalul nostru este foarte valoros. Probabil, am fost lăsaţi fără medicamente antivirale şi din cauza eşecului autorităţilor de a-l privatiza”.

În editorialul său din „Jurnal de Chişinău” scriitorul Mircea V. Ciobanu scrie despre amendarea Codului Electoral astfel încât „autorităţile publice locale nu vor avea dreptul să organizeze referendumuri la probleme de interes naţional, care ţin de competenţa Parlamentului sau a Guvernului”. „Să zicem că paza bună trece primejdia rea..., arată autorul. Dar imaginaţi-vă că, după adoptarea amendamentelor în ultimă lectură, vine în Parlament o delegaţie în frunte cu Formuzal şi Dudoglo (oameni cu bune relaţii în partidele parlamentare) şi spun: noi suntem cetăţeni disciplinaţi şi ne vom conforma. Dar – deoarece legea nu poate să aibă efect retroactiv – trebuie să vă amintim că referendumul găgăuz a avut loc mai înainte şi vă rugăm respectuos să ţineţi cont de el. Care va fi răspunsul?”

Serghei Manastîrlî scrie „Kommersant.md” că „în timpul apropiat, în Găgăuzia poate să apară propria gardă populară. O decizie privind constituirea gărzilor a fost adoptată de legislativul local vinerea trecută. Autorul menţionează că decizia de a reveni gărzile populare – în anii '90 create pentru a opune rezistenţă, inclusiv armată, autorităţilor centrale, a fost adoptată în contextul în care autorităţile fiscale centrale au descins împreună cu „mascaţii” la mai multe benzinării ce aparţin unui deputat găgăuz pentru a verifica suspiciunea rezonabilă de evaziune fiscală.

„Liderul autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene a graţiat-o pe fosta şefă a băncii centrale transnistrene, Oxana Ionova”, scrie în „Kommersant.md” Nicolai Paholniţki. „După ce Igor Smirnov a încetat să fie preşedinte, Oxana Ionova […] a fost condamnată după ce a stat doi ani încarcerată pentru anchetă”. Ulterior însă ea a fost graţiată de Şevciuk, arată autorul care precizează că nu au existat informaţii oficiale nici despre condamnare, şi nici despre graţiere.
Publicaţia, afiliată opoziţiei comuniste „Puls”, scrie că „Parlamentul a început rectificarea greşelilor comise în documentele politicii bugetar-fiscale anul trecut. Este vorba despre articolele principalului document financiar al ţării care au fost incluse post-factum, fără ştirea comisiei parlamentare de profil”, scrie autorul, Fiodor Lukianenco. „Opoziţia în persoana PCRM are motive să considere că autorul amendamentelor ilegale este însuţi şeful comisiei pentru Economie, Buget şi Finanţe, Veaceslav Ioniţă” care, însă „nu se consideră vinovat de modificările ilegale în politica bugetar-fiscală ce au cauzat pagube de sute de milioane de lei”.
XS
SM
MD
LG