La o zi după referendumul din Crimeea, declaraţia de independenţă a peninsulei şi cererea oficială de alipirea la Rusia, Uniunea Europeană răspunde cu o declaraţie destul de dură la adresa Rusiei şi implicării sale în criza din Ucraina; şi cu sancţiuni foarte limitate care, cum spunea ieri seară ministrul german de externe Steinmeier, lasă uşa deschisă negocierilor.
Cei care se așteptau ca Uniunea Europeană să ia măsuri împotriva lui Putin au rămas dezamăgiți. Măsurile anunțate astăzi de miniștrii de externe ai UE privesc doar 10 parlamentari ruși, trei înalți militari din cadrul flotei de la Marea Neagră și 8 oficiali din Crimeea.
Nici măcar oameni precum puternicul și influentul șef al Gazpromului Aleksei Miller nu sînt vizați, iar despre membri ai guvernului sau apropiați ai Kremlinului nici măcar nu a putut fi vorba. De la început, s-a știut că unele țări membre sînt împotrivă, cea cunoscută încă de duminică fiind Bulgaria.
Ministrul de externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeier a anunțat de altfel că europenii preferă să aștepte mai întâi să audă discursul pe care Putin îl va pronunța mâine în fața Dumei de stat de la Moscova.
Teoretic, oficialii ruși puși pe lista sancțiunilor vor fi privați de dreptul de viză, iar conturile lor în bănci europene vor putea fi blocate de țările membre.
Intrebata dacă nu i se pare că sancțiunile europene sînt timide și merg mai puțin departe de cele anunțate de către Statele Unite, șefa diplomației europene Catherine Ashton a spus:
„Nu cred că are ceva de a face cu măsuri timide sau dure, noi luăm propriile noastre decizii, americanii le iau pe ale lor.”
Cu toate acestea, ministrul britanic de externe William Hague a ținut să spună că europenii au luat deja decizia de a găsi modalități de a fi mai puțin de dependenți de importurile de gaze din Rusia.
„Am inceput astăzi să discutăm măsuri pe termen lung, de pildă nevoia de a reduce dependența Europei de gazul rusesc în anii ce vor veni.”
Decizii suplimentare ar putea fi luate reuniunea la vîrf care se va ține joi și vineri la Bruxelles și unde șefii de stat și de guvern ar putea decide să ia măsuri chiar împotriva cercurilor puterii de la Moscova, în cazul în care Putin decide într-adevăr anexarea Crimeii.
Deocamdată, însă, unii miniștri, cum e cazul ministrului bulgar de externe Kristian Vighenin, au venit la Bruxelles cu instrucțiuni precise de a nu impune sancțiuni prea dure. Presa bulgară anunțase încă de ieri că Vighenin a fost instruit în acest sens de către șeful partidului socialist bulgar, Serghei Stanișev, care a declarat explicit: „Bulgaria trebuie să se gândească și la interesele sale”. Bulgaria e una din țările în întregime dependentă de gazul rusesc.
