Linkuri accesibilitate

Nu este membru de partid şi are un singur ţel: facerea banilor şi bunăstarea familiei.



Mulţi dintre cetăţenii moldoveni remarcă faptul că aici mai totul se politizează, mulţi deplîng implicarea agresivă şi demagogică a politicului în viaţa de zi cu zi. Agasanţi de-a dreptul sunt deseori tot soiul de mesageri şi trubaduri ai partidelor care îşi proslăvesc şefii sau îi bălăcăresc pe oponenţi. Aşadar, oriunde te uiţi, vezi indivizi conectaţi la viaţa politică, preocupaţi chipurile de destinul ţării.

În această ţară în care pînă şi vizita la dentist e un soi de politică, în care toţi par împresuraţi de politică, există însă şi un soi de oameni apolitici, oameni care nu numai că ignoră politica, ci şi refuză categoric să discute despre ea.

Omul apolitic nu este membru de partid şi are un singur ţel: facerea banilor şi bunăstarea familiei. El nu e nici mare om de afaceri şi nici mare cinovnic, funcţii care te obligă să te uiţi în gura marilor conducători. Omuleanul apolitic are o funcţie mai modestă, el poate fi un mic funcţionăraş sau un mic lucrător al unei firme. Prin urmare, nu el, ci şefii trebuie să creeze punţi către lumea politică, pe cînd omuleanul apolitic e absorbit de problemele cotidiene.

Omuleanul apolitic evită orice discuţii despre politică, despre CSI şi UE, mai cu seamă la locul de muncă. El a învăţat bine lecţia tranziţiei: azi şeful e prorus, iar mîine poate fi proocidental. De aceea, să-l întrebi ce crede el despre integrarea Moldovei în UE sau în Uniunea Vamală e ca şi cum i-ai arunca sare-n ochi.

„Măi frate, ia lasă-mă tu cu politica ta. Nu vreu să aud nică despre politică! Om trebuie să şii, bre!” mi-a mărturisit cu năduf un mic funcţionăraş pe care am avut imprudenţa să-l întreb despre viitorul patriei. Şi m-a rugat să rămînă mărturisirea între noi.

Micul cinovnic era în afara viitorului, el era absorbit de AICI şi ACUM. El mi-a explicat rapid că bunătatea şi cumsecădenia sînt mai preţioase decît apartenenţa la un partid sau la o viziune geopolitică. El mi-a spus tăios că tot răul în ţara asta e generat de preferinţe politice. Or ţara are nevoie de muncă, nu de discuţii sterile despre politică. Şi el munceşte şi evită toţi provocatorii care vor să-i afle părerea.

Omuleanul apolitic demult nu mai merge la alegeri. El e convins că votul lui nu poate modifica apucăturile clasei politice. Dar e şi prudent şi nu spune nimănui că nu mai votează. Căci în ţara asta nu doar militanţii politici sunt priviţi cu suspiciune, ci şi oamenii de treabă, oamenii apolitici. Să-ţi vezi de treabă şi să vorbeşti mai puţin! Acesta e dezideratul omuleanului apolitic.
XS
SM
MD
LG