Linkuri accesibilitate

Nicolai Afanas: „regiunea transnistreană va fi păstrată de Rusia la «distanța mîinii întinse»”


Interviul dimineții despre consecințele probabile ale referendumului separatist din Crimeea.



Peste 95% din locuitorii Crimeii care au participat la controversatul referendum de ieri au optat pentru alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, au anunţat autorităţile locale pro-moscovite. Ce urmează? Anexarea propriu-zisă a peninsulei? O reacţie în lanţ? Şi cu ce efecte asupra Republicii Moldova? Un interviu cu Nicolai Afanas, magistru în ştiinţe politice, şeful catedrei Relaţii Internaţionale la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale.




Europa Liberă: Dle Afanas, potrivit relatărilor prealabile, 80% din locuitorii Crimeii au participat ieri la referendum, iar 95% ar fi votat pentru alipirea la Rusia. Asta în timp ce doar în jur de 60 la suta din populaţia peninsulei ar fi compusă din etnici ruşi. De ce un procent atât de mare?

Nicolai Afanas: „Cred că ar putea fi o singură explicaţie. Este vorba de nişte falsificări în masă sub o puternică presiune administrativă şi militară. Or, cunoaştem că în peninsula Crimeea, pe lângă acel procentaj de etnici ruşi, sunt cel puţin 13% tătari şi peste 20% – ucraineni, care în marea lor parte nu îşi doresc o alipire efectivă la Federaţia Rusă. Aceştia nici nu au participat la acest referendum.

Asta ne lasă de înţeles că este greşit sau falsificat atât procentul celor care s-au pronunţat pentru alipire, cât şi procentul celor care s-au prezentat la urne. Acest plebiscit a fost ilegal. Nu au avut acces la el observatorii internaţionali. Acest lucru nu ne dă posibilitatea să înţelegem unde începe această mare falsificare şi unde are ea loc, întrucât organizaţiile europene, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE, UE nu au avut acces în peninsulă pentru a monitoriza procesul de pre-votare, votare şi numărarea buletinelor de vot.”

Europa Liberă: Dar de ce ar avea nevoie cineva de un procent atât de mare?

Nicolai Afanas: „Se pare că autorităţile ruse în dialog cu occidentalii, cu structurile internaţionale doresc tot timpul să folosească argumentul că intervenţia lor în Crimeea după care şi alipirea peninsulei este absolut argumentată prin alegerea populaţiei din această regiune. Or, Federaţia Rusă încearcă acum să lupte cu Occidentul cu propriile sale instrumente. Iar unul din instrumentele cheie al Occidentului este democraţia şi iată că plebiscitul vine ca o formă de manifestare a democraţiei, numai că încălcând toate regulile de desfăşurare a unui astfel de plebiscit. Din el nu a mai rămas nimic democratic, nu a mai rămas nici un instrument de manifestare a democraţiei.

Federaţia Rusă doreşte parţial să aibă acest argument şi din perspectiva dreptului internaţional, care spune că situaţia unui stat, a unei regiuni se poate decide în baza unui referendum, în baza consultării opiniei populaţiei. Totul se rezumă la nişte argumente într-un eventual dialog cu partenerii străini. Federaţia Rusă va avea acest argument prin acest procentaj covârşitor la referendum.”

Europa Liberă: Ce urmează? O anexarea propriu-zisă a Crimeii?

Nicolai Afanas: „Tot jocul din ultimele săptămâni se face anume pentru acest lucru. Se anunţă că băncile din peninsulă vor fi blocate câteva zile pentru a trece la rubla rusească. Acesta poate însemna o adevărată catastrofă pentru toată populaţia din regiune, care îşi au economii, îşi au totul planificat în hrivna ucraineană. Într-un timp record se va trece la rubla rusească, ceea ce va detrona întreg sistemul din această peninsulă. Se va stopa întregul sistem de infrastructură şi se va trece la o altă infrastructură. Urmează nişte reforme enorme pentru aceşti cetăţeni.

Cred că mulţi din cei care îşi doresc o adevărată alipire la Federaţia Rusă la un moment dat vor regreta, fiindcă se va trece prin foarte multe terapii de şoc, schimbarea sistemului social, cel de învăţământ şi medical. Este o procedură foarte complexă această alipire. Este, efectiv, ruperea unei regiuni din cadrul unui stat şi alipirea ei la un alt stat, care diferă ca sistem social.”

Europa Liberă: Deci, nu credeţi că Rusia va ezita să înfăptuiască această alipire. O reacţie în lanţ prevedeţi?

Nicolai Afanas: „Evident că prevăd o reacţie în lanţ. Acest lucru era previzibil şi până la data desfăşurării plebiscitului. Toţi marii actori internaţionali s-au declarat contra acestui referendum. Însă Occidentul încearcă să facă un joc dublu. Pe de o parte, o susţinere masivă la nivel politic şi diplomatic pentru Ucraina şi o politică relativ corectă, echidistantă, echilibrată cu Federaţia Rusă. Or, se pare că Occidentul pentru moment nu este gata să intre într-un conflict deschis cu Federaţia Rusă. Observăm concentrarea de armată, purtătoare de avioane, corăbii de luptă pe acolo, dar nu este Occidentul pregătit a intra în conflict cu Federaţia Rusă.

Marea presiune vine din partea marelui business european, care este direct interesat în menţinerea şi dezvoltarea afacerilor sale cu Federaţia Rusă. Este vorba de materia primă, produsele petroliere, tot ce ţine de energie, braţele de muncă, filiale deschise în Federaţia Rusă. Marele business face o mare presiune asupra politicienilor occidentali pentru a nu impune sancţiuni economice reale.”

Europa Liberă: Presa scrie că o ofensivă militară rusă ar fi acum imposibil de evitat, deoarece anexând Crimeea Moscova ar trebui să alea una din două: ori lasă Transnistria să moară între ciocanul ucrainean şi nicovala moldovenească, ori invadează sud-estul Ucrainei ca să obţină un coridor. Toate aceste speculaţii cum vi se par?

Nicolai Afanas: „Uneori după marile schimbări speculaţiile vin nu atât din cercuri politice, cât jurnalistice. În aceste condiţii fiecare încearcă să atragă atenţia asupra unei idei, asupra unui scenariu.

Nu cred că va fi o mare conflagraţie. Ucraina astăzi nu este gata din perspectiva tehnico-militară să intre într-un conflict cu Federaţia Rusă. Iar Occidentul nu este gata să vină de partea Ucrainei cu o susţinere tehnico-militară deschisă. În aceste condiţii cred că Crimeea va fi alipită fără vărsări de sânge.

Armistiţiul straniu care a fost semnat între Ministerele Apărării celor două state, ucrainean şi rus, ne indică asupra acestui fapt. Cât priveşte estul Ucrainei se pare că lucrurile se întâmplă cumva cu însuşi mâna ucraineană. Acele tentative ale autorităţilor centrale de a instaura un nivel de constituţionalitate şi împotrivirile din aceste regiuni ar fi trebuit să schimbe de la sine viziunile celor de la Moscova. Însăși forţele care sunt în estul Ucrainei vor trebui să stăpânească toată mişcarea asta care este numită Euromaidan şi care încearcă să se mişte spre estul ţării.”

Europa Liberă: Transnistria cum se va comporta în situaţia asta?

Nicolai Afanas: „În Transnistria domină o stare de necunoaştere, iar în acelaşi timp de aşteptare. Foarte multă populaţie de acolo, inclusiv din rândul elitelor, de mult timp, sunt într-o aşteptare de schimbare şi li se pare lor că anume acum va fi marea schimbare.

Mă bucură că Ucraina a întărit securitatea pe zona de frontieră cu regiunea transnistreană. Nu ştiu dacă acelaşi lucru se face şi în Republica Moldova. Cel puţin informaţie publică la acest capitol nu este. La acest moment Federaţia Rusă nu este pregătită să înfrunte încă un va de împotrivire şi de critică din partea actorilor internaţionali şi să-şi asume să meargă mai departe decât Crimeea. Or, aceasta presupune şi nişte riscuri enorme.

Am observat care au fost consecinţele de ordin economic urmare a intervenţiei în Crimeea. Cred că o intervenţie mai puternică în Ucraina ar duce la un colaps total economic pentru Rusia. Occidentul dispune de instrumente indirecte de a influenţa viaţa economică a Rusiei. Cred că în Transnistria va rămâne situaţia care este în prezent, o situaţia neclară, cu mari aşteptări din partea cetăţenilor care trăiesc acolo, cu promisiuni din partea Federaţiei Ruse, dar fără o apropiere teritorială în direcţia Transnistriei.”

Europa Liberă: Dar înseamnă asta, de fapt, că Federaţia Rusă ar fi gata să renunţe la regiunea transnistreană?

Nicolai Afanas: „Nu, Rusia categoric nu este gata să renunţe. Acesta este un plan de lungă durată şi Federaţia Rusă încearcă acum să meargă pe ideea de a convinge cetăţenii şi elitele de la periferie că nu îi trădează, nu îi lasă. În acelaşi timp sunt folosite ca instrumente de dialog, uneori chiar de şantaj cu alţi parteneri. Iar Transnistria este un instrument extraordinar poziţionat aici, în Europa de Est, în dialogul cu NATO, cu partenerii occidentali, cu Ucraina, cu Republica Moldova.

Transnistria este prea benefică pentru Federaţia Rusă ca să o cedeze. O va menţine la „distanţa mâinii întinse”, cum se spune. Adică nu îşi va permite să o includă în componenţa sa, dar, în acelaşi timp, nu renunţă sub nici o formă la ea. Se deschid noi filiale a universităţilor ruse acolo, se deschid tot felul de filiale administrative ruseşti ş.a.m.d. Să nu uităm că în Transnistria s-a adoptat decizia ca legislaţia rusească să fie de bază în regiune. Rusia a lăsat să se înţeleagă că iniţiativa nu vine de la ei, dar sub nici o formă nu au interzis acest lucru.”

Europa Liberă: Premierul Iurie Leancă şi vicepremierul responsabil cu economia Valeriu Lazăr pleacă astăzi la Kiev. Despre ce, credeţi că, urmează să discute autorităţile de la Chişinău cu noile autorităţi de la Kiev?

Nicolai Afanas: „Este evident că între două state vecine sunt foarte multe subiecte de discutat. În primul rând ţine de securitatea naţională. Tot ce se întâmplă în Ucraina este o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Din câte înţeleg eu autorităţile centrale de la Chişinău vor să se asigure că ne aflăm într-o situaţie de relativă stabilitate şi că tot ceea ce se întâmplă în Ucraina nu se va răsfrânge asupra Republicii Moldova. În al doilea rând, Ucraina este pentru R. Moldova un partener economic strategic, avem foarte multe importuri şi exporturi cu acest stat. Din câte înţeleg eu prezenţa domnului Lazăr vine cumva să asigure că acele relaţii economice care s-au stabilit între aceste două state vor continua, nu se vor stopa pe nici o dimensiune.

Ne amintim de declaraţiile ministrului agriculturii Bumacov care spunea că stoparea relaţiilor economice ar putea detrona situaţia economică din ţară şi producătorii moldoveni nu sunt gata acum, în condiţiile în care dispar producătorii ucraineni de pe piaţa moldovenească, să-şi asume asigurarea securităţii alimentare şi de alt ordin.

Nu în ultimul rând cred că se va discuta şi despre acei etnici moldoveni care trăiesc pe teritoriul Ucrainei. În acest context ne aducem aminte de acele legi şi proiecte de legi care se vehiculau în ultima perioadă şi care vin în detrimentul a tot ce ţine de minorităţi naţionale, etnice.

Ştim că se planifică ca Ucraina să semneze Acordul de Asociere şi cred că UE ne vede cumva să mergem la pachet. E o idee mai veche care era vehiculată în raport cu Europa de Est. Cred că această vizită a autorităţilor moldovene la Kiev este cumva şi urmare a unui sfat, a unei presiune din partea partenerilor europeni, care doresc să demonstreze că autorităţile de la Kiev activează într-un regim normal, au vizite protocolare, încheie noi acorduri. Această vizită la Kiev înseamnă, în primul rând, o recunoaştere a noilor autorităţi şi o susţinere pentru aceste autorităţi în confruntarea lor pentru menţinerea ordinii constituţionale şi a stabilităţii în regiune.”

Europa Liberă: Ce ar aduce reglementării transnistrene această nouă conducere de la Kiev? care, aşa cum arată ultimele ştiri, urmăreşte foarte atent graniţa, a emis chiar nişte interdicţii. Ştiri din regiunea transnistreană arată că nişte transporturi spre pacificatori nu ar fi lăsate spre graniţă.

Nicolai Afanas: „Toate acţiunile care sunt întreprinse de autorităţile de la Kiev sunt menite să asigure securitatea Ucrainei. Şi nu este vorba de dorinţa de a sufoca regimul separatist din estul Republicii Moldova. Dar sper că autorităţile de la Kiev vor avea un dialog mai constructiv cu Republica Moldova în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului transnistrean.

Să ne aducem aminte de perioada 2005-2007 când autorităţile de la Kiev erau mai pro-europene şi erau cumva mai deschise faţă de Republica Moldova. Atunci s-a atestat şi un mic progres în soluţionarea conflictului transnistrean, atunci a fost instalat EUBAM şi alte sisteme. Acest lucru ne-a permis parţial să luăm regiunea transnistreană sub control. Din câte înţeleg autorităţile de la Kiev la moment sunt la fel pro-europene şi în această dorinţă de a riposta Federaţiei Ruse cred că vor folosi Transnistria şi vor încerca să o stopeze în tot ce ţine de import şi export în Ucraina.”

XS
SM
MD
LG