Linkuri accesibilitate

De ce legea privind finanţele publice locale trebuie aplicată pe întregul teritoriul al R.Moldova


„Suntem în câştig”, au spus primari din Basarabeasca, Ocniţa şi Râşcani, unde legea e aplicată exoerimental


La Chișinău, Guvernul și Congresul autorităților locale a convocat vineri sute de primari la Chișinău pentru a discuta despre descentralizarea puterii. Mulți primari, precum și donatori occidentali sunt nemulțumiți că o lege care întărea autonomia financiară a localităților a fost amânată anul acesta de către autoritățile centrale și aplicată experimental doar în trei raioane și municipiul Chișinău. Primarii din regiunile respective recomandă cu căldură aplicarea legii peste tot, a aflat corespondenta Europei Libere Alla Ceapa.

„Suntem în câştig”, mi-au spus mai mulţi primari din Basarabeasca, Ocniţa şi Râşcani, raioane în care începând cu acest an este aplicată în mod experimental legea privind finanţele publice locale.

Iurie Lupu este primarul satului Hădărăuţi, raionul Ocniţa. Bugetul localităţii s-a majorat în acest an cu 410 mii de lei, ajungând la peste 1 milion de lei. Bugetul s-a format nu în funcţie de cheltuieli, după principiul cine are cheltuieli mai mari, primeşte mai mult, cum se proceda în trecut, ci în corespundere cu numărul de locuitori, întinderea teritorială şi puterea economică a comunităţii, inclusiv capacitatea primarului de a atrage investiţii. Dar cel mai important, spune Iurie Lupu, e că nu mai trebuie să stea cu mâna întinsa la Consiliul Raional, întrucât banii vin direct în haznaua Primăriei.

„Ştim foarte bine cum erau repartizaţi banii după culoarea politică. dacă eram de altă culoare politică decât majoritatea din consiliul raional nu aveam ce căuta acolo. Se dădeau bani doar la satele unde primarii erau de aceeaşi culoare politică. acum banii vin direct la noi fără să stăm cu mâna întinsă acolo.”

Iurie Lupu spune că acum are mâinile dezlegate să rezolve problemele prioritare din sat, în special cele sociale, întrucât are libertatea de a decide unde să aloce banii din buget. Motiv din care spune edilul este motivat să colecteze cât mai multe venituri din impozite locale:

„Suntem interesaţi să cerem patentă deţinătorii de tractoare. Până acum este, bine, nu-i, la fel e bine. Acum însă suntem cointeresaţi. La fel e şi cu taxele locale. dacă până acum ne era totuna, acum vedem dacă un magazin se află mai în centru cerem mai mari impozite. Cu cât e disciplina mai mare în sat cu atât mai mulţi bani avem în buget.”

Şi bugetul primăriei satului Sauca din Ocniţa este mai mare în acest an cu 256 de mii de lei, spune primăriţa Iraida Jitari:

„Ne-am permis în acest an să ne punem iluminare stradală din conturile personale, să ne dotăm grădiniţa cu materiale care nu ni le permiteam până acum. Putem să iniţiem proiecte. Ca să ai bani trebuie să apelezi la un proiect. Ca să iniţiezi un proiect trebuie să ai bani ca să-l plăteşti. Respectiv, nu poţi atrage finanţe până nu ai cu ce plăti proiectul. Aceasta ne dă posibilitatea ca să putem cu banii noştri să facem ce ne-am propus.”

Şi în raionul Râşcani bugetele primăriilor s-au majorat în acest an cu circa 15 la sută. Mai mare este însă şi responsabilitatea care cade pe umerii primarilor spune preşedintele raionului Râşcani, Ion Parea:

„Noi trebuie să acumulăm mult mai multe resurse financiare la formarea bugetului. Alte raioane, alte primării (n.r. unde nu s-a produs descentralizarea financiară) se axează mai mult pe dotaţiile din partea statului şi mai puţin se gândesc să acumuleze resurse financiare. Pe ai noştri primari însă îi disciplinează această descentralizare.”

Chişinăul deocamdată nu este avantajat de autonomia financiară. Edilul capitalei Dorin Chirtoacă dă asigurări însă că şi municipalitatea va avea de câştigat:

„Pe moment noi am avut un minus la încasări, pentru că s-a diminuat procentul defalcărilor de la anumite taxe şi impozite. E vorba, în special, de impozitul pe venit de la persoane fizice, care iniţial a fost 55 la sută, a fost micşorat la 45, ulterior majorat până la 50, dar oricum este mai puţin faţă de cât acumulam anterior. Dar pe termen mediu şi lung toţi vor avea de câştigat.”

Majoritatea primarilor întruniţi astăzi la iniţiativa premierului Leancă la Chişinău pentru a discuta despre descentralizarea locală, şi-au exprimat din nou indignarea că legea finanţelor locale făcută din banii donatorilor străini a fost amânată pentru 2015. Deşi, iniţial, ar fi trebuit să fie pusă în aplicare în toate localităţile începând cu 2014, aşa cum recomandase şi partenerii de dezvoltare europeni şi americani. Şeful delegaţiei UE în Moldova Pirkka Tapiola, prezent la adunarea primarilor, şi-a exprimat şi el îngrijorarea faţă de întârzierea punerii în aplicare a legii finanţelor publice locale.

Mulţi primari au presupus că deputaţii au amânat aplicarea legii pentru a miza pe sprijinul autorităţilor locale în acest an electoral, înţelegând că singura modalitate de a-i fideliza este păstrarea unei dependenţe financiare. Deputaţii au negat acest lucru invocând că motivul amânării este necesitatea de a îmbunătăţi norma legală, mai exact revizuirea taxelor locale, impozitului de proprietate şi a celui pe venit.

Amintim că decizia majorităţii parlamentare de a nu aplica imediat legea taxelor locale a dezamăgit Guvernul SUA şi cel al Suediei care au decis să suspende finanţarea proiectelor de descentralizare în Republica Moldova, în acelaşi timp, însă, să continue finanţarea altor proiecte menite să dezvolte capacităţile autorităţilor locale de a oferi servicii mai bune cetăţenilor.
XS
SM
MD
LG