Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „Trebuie să continuăm politica de elaborare a statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a R. Moldova”


Un bilanț după ultimele convorbiri Eugen Carpov-Nina Ștanski de la Tiraspol.



Vicepremierul responsabil cu reîntregirea țării Eugen Carpov a fost astăzi la Tiraspol, unde a avut discuții cu negociatoarea-șefă a regimului transnistrean, Nina Ștanski. Revenit la Chișinău, Eugen Carpov i-a acordat un interviu despre cele discutate Valentinei Ursu.

Europa Liberă: Încercaţi să faceţi ce vă stă în puteri ca să sporiţi acest grad de încredere între cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului. Vă reuşeşte? Este greu?

Eugen Carpov: „Procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean nu a fost niciodată uşor. Acum, într-un anturaj geopolitic complicat şi negocierile pentru reglementarea conflictului nu sunt mai uşoare.”

Europa Liberă: Cu ce rezultate veniţi după ce aţi efectuat această vizită la Tiraspol?

Eugen Carpov: „Negocierile de astăzi s-au axat pe o singură problemă – activitatea şcolilor moldoveneşti cu predare în grafie latină care se află în regiunea transnistreană. Am avut la această discuţie şi reprezentanţii grupurilor pentru educaţie.”

Europa Liberă: Aţi vizitat şi aceste şcoli?

Eugen Carpov: „Sigur. Am trecut în revistă starea actuală şi care sunt următorii paşi pe care trebuie să-i întreprindem. Pe de o parte, avem convingerea, şi noi la Chişinău, dar şi cei de la Tiraspol, că trebuie să depăşim problemele tehnice, care ţin de chiria spaţiilor şcolilor, de încheierea acordurilor pentru furnizarea serviciilor, cum ar fi electricitate, căldură, gaz, apă ş.a.m.d. Şi pentru problemele tehnice aş putea zice că există o viziune comună. Grupurile se vor mai întâlni săptămâna viitoare. Eu sper că vom avea un rezultat.

Un alt aspect separat pe care l-am discutat este incidentul care a avut loc cu directorul Liceului „Lucian Blaga”, reţinerea grupului respectiv, directorul şi doi colaboratori, dar şi preluarea unor bunuri care aparţin şcolii şi, în mod firesc, aparţin, de fapt, statului.”

Europa Liberă: A propos, salariul a fost returnat?

Eugen Carpov: „Suma salariului care valora 114 mii de lei, autoturismul de serviciu al acestui liceu, ştampila şcolii şi obiecte personale, cum ar fi telefoane mobile, aparate de fotografiat.”

Europa Liberă: Deci, nimic nu s-a întors?

Eugen Carpov: „Nu s-a întors deocamdată. Astăzi, cei de la Tiraspol au manifestat un fel de deschidere pentru ca să găsim soluţii pentru suma de bani care reprezintă salariul, să identificăm modalitatea tehnică cum ar putea fi transferaţi, de exemplu, pe contul liceului în banca de la Tiraspol sau alte forme. Şi urmează cei de la Tiraspol să prezinte şi un proiect de decizie în acest sens, care va fi discutat la nivelul grupurilor de lucru săptămâna viitoare. Şi nu exclud că şi noi, ca reprezentanţi politici, ne vom mai reîntâlni, pentru ca să o scoatem la capăt.

Noi, cei de la Chişinău, insistăm ca să fie soluţionată prin returnare şi problema cu autoturismul, şi a ştampilei, şi lucrurile personale. Dacă ne referim la ştampilă, şcoala practic nu poate activa, pentru că nu poate semna şi transmite documente oficiale fără ştampila respectivă.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, premierul Iurie Leancă a declarat pentru Europa Liberă că este disponibil să aibă această întâlnire cu liderul administraţiei tiraspolene Evgheni Şevciuk şi se întreba de ce nu este disponibil domnul Şevciuk să se aşeze la masa de negocieri cu prim-ministrul Republicii Moldova. Aveţi un răspuns?

Eugen Carpov: „Subiectul respectiv, noi, cei de la Chişinău, dar şi partenerii internaţionali, în special Misiunea OSCE, l-am abordat. Eu, exact cum aţi menţionat, am reiterat disponibilitatea premierului moldovean să se întâlnească cu liderul din regiunea transnistreană, pentru că noi suntem convinşi că un asemenea dialog poate servi ca un instrument adiţional pentru căutarea soluţiilor pentru problemele cu care ne confruntăm.

Excluderea acestei întâlniri sau îndepărtarea perioadei în care poate avea loc este o tărăgănare care nu face bine nici pentru Chişinău, nici pentru Tiraspol. Spre regret, deocamdată, poziţia Tiraspolului nu s-a schimbat. Ei insistă asupra pregătirii iniţial a unor documente sau decizii care ar putea fi semnate în timpul unei asemenea întâlniri.”

Europa Liberă: Ce s-ar regăsi printre aceste documente?

Eugen Carpov: „Noi am menţionat că atunci când, de exemplu, s-a semnat Protocolul privind circulaţia trenurilor prin regiunea transnistreană, premierul de atunci Vlad Filat şi cu Evgheni Şevciuk s-au întâlnit pentru a semna o asemenea decizie. Acum, dacă nu putem conveni asupra textului unor asemenea documente, este bine să aibă loc discuţii care ar facilita negocierile experţilor pentru a elabora unele decizii favorabile şi Chişinăului, şi Tiraspolului. Deci, este o optică pe care noi nu putem să o înţelegem. De ce să blocăm contactele dacă toată lumea cade de acord că anume prin dialog, prin negocieri trebuie căutate soluţiile?”

Europa Liberă: Deci, nu se cunoaşte perioada când domnul Leancă ar putea să se întâlnească cu domnul Şevciuk?

Eugen Carpov: „Noi suntem gata în orice zi să ne întâlnim, aşa cum a declarat-o premierul Leancă.”

Europa Liberă: Între timp, guvernul a anunţat că şeful cabinetului de miniştri, Iurie Leancă se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare. Bănuiesc că despre problemele din regiune se va discuta, dar se va regăsi şi o eventuală soluţionare a conflictului transnistrean din moment ce Ucraina este mediator în procesul de negocieri „5+2”?

Eugen Carpov: „Ucraina îşi are rolul său în procesul de negocieri. Şi chiar anul trecut a reprezentat preşedinţia în exerciţiu a OSCE. Deci, Ucraina este statul vecin cu foarte multă experienţă şi dorinţă să contribuie pentru ca soluţionarea conflictului să aibă loc cât mai repede.

Este o sursă de insecuritate atât pentru Chişinău, cât şi pentru Kiev, existenţa acestui conflict nesoluţionat. Din câte ştiu, subiectele care vor fi abordate la Kiev în timpul vizitei primului ministru, vor ţine de relaţiile bilaterale şi vom vedea care sunt problemele urgente şi aspecte economice, şi cooperare în domeniul energetic, şi cooperare pe linia de frontieră. Sigur că sunt elemente care vor fi puse în discuţie.”

Europa Liberă: Dacă se prelungeşte criza din Ucraina, din Crimeea mai degrabă, se mai gândeşte cineva la soluţionarea conflictului transnistrean?

Eugen Carpov: „Eu nu aş pune un semn de egalitate între aceste două conflicte. Fiecare conflict îşi are parcursul său. Situaţia din Crimeea este într-o fază foarte recentă, pe când conflictul transnistrean îşi are un istoric de peste douăzeci de ani. Din punctul acesta de vedere eu cred că noi trebuie să continuăm politica reglementării pe principiile care sunt consemnate de către toţi actorii internaţionali a acestui conflict. Adică, elaborarea statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar între timp am văzut un comentariu pe site-ul Ministerului de Externe de la Moscova care sugera că diplomaţia rusă şi-ar dori ca autorităţile de la Chişinău să abroge Legea cu privire la principiile de reglementare a conflictului transnistrean, lege adoptată în Parlament încă în anul 2005. Ea stabileşte înfiinţarea în regiunea de est a ţării, peste Nistru, a unei unităţi teritorial-administrative autonome după modelul găgăuz, parte inalienabilă a Republicii Moldova. De ce diplomaţia de la Moscova a dat publicităţii acest comentariu?

Eugen Carpov: „Eu pot să confirm doar că această poziţie a fost exprimată de mai multe ori de reprezentanţii Federaţiei Ruse în cadrul negocierilor în formatul „5+2”, ca precondiţie pentru deschiderea discuţiilor pe probleme politice, instituţionale şi de securitate. Şi această poziţie a fost reiterată, reconfirmată în acea declaraţie a Ministerului de Externe.”

Europa Liberă: Şi reacţia Chişinăului?

Eugen Carpov: „De fapt, poziţia exprimată de Ministerul de Externe a fost o reacţie la declaraţiile mele anterioare. Deci, nu cred că trebuie să venim cu reacţii la reacţii. Este o precondiţie pentru deschiderea coşului III.”

Europa Liberă: Duminică va avea loc acest referendum în Crimeea. Am auzit-o pe doamna Ştanski care spunea că dacă referendumul de acolo e cu succes, atunci Tiraspolul ar putea să insiste să se recunoască şi independenţa regiunii transnistrene. Ar fi o chestiune inevitabilă? Se poate ajunge la aşa ceva?

Eugen Carpov: „Eu nu aş putea să confirm sau să infirm că duminică va avea referendumul. Vom ajunge şi vom vedea. Iar declaraţiile pe care le face doamna Ştanski foarte deseori nu coincid cu poziţia comunităţii internaţionale şi atunci ea le face pe cont propriu, pe propria răspundere.”
XS
SM
MD
LG